„Ora de Sănătate“ despre sistemul medical românesc (Foto: Claudiu Tudor)
Craiova are o clinică de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială cu medici pregătiți în țară și peste hotare, dar care nu găsesc în sala de operație aparatura care salvează viața bolnavilor. Prof. dr. Mihai Surpățeanu a preluat în urmă cu 35 de ani secția și a făcut-o clinică universitară în care, pe lângă tratarea bolnavilor, există și activitate științifică medicală atât pentru medici, cât și pentru studenți. A văzut cum funcționează sistemele de sănătate din alte țări și spune că finanțarea, drămuirea corectă a banilor și comunicarea medic-pacient mai pot „vindeca“ sistemul medical românesc.
Chirurgia orală şi maxilo-facială a revoluționat în ultimii ani modul în care pacienții pot fi vindecați. Terapia oncologică este tot mai numeroasă și complexă. În clinica de specialitate din cadrul Spitalului Județean de Urgență Craiova medicii rezolvă toată patologia din această ramură medicală, însă de cele mai multe ori ca să poată opera aduc aparatură de la propriile cabinete. Prof. dr. Mihai Surpățeanu cunoaște atât punctele slabe, cât și punctele forte al acestei clinici. Lista necesităților se întinde pe multe pagini.
„Aici lucrează medici tineri care s-au pregătit și în străinătate. Se rezolvă toate patologia oro-maxilo-facială care este complexă. Greul clinicii este dus de terapia oncologică, adică terapia chirurgicală de eradicare a cancerelor care sunt deosebit de frecvente, sunt mai multe decât îți închipuie lumea. Dotările venite pe sistemul de aprovizionare al spitalului nu mai corespund tehnicilor care se practică la nivel mondial în această specialitate. În sălile de operație activitatea se desfășoară în condiții bune, dar cu aparatura adusă de medici. Așa cum vedeți în aeroport personalul care plimbă după el trolere la plecarea în delegație, așa merg și medicii din clinică la operație, cu trolerul cu instrumente. Este vorba de aparatură și de 20.000 de euro. Lista necesităților este mare. Având în vedere că o clinică de chirurgie maxilo-facială se ocupă și de partea estetică, este mare nevoie de un radiobisturiu. Dar și de microscoape pentru că se face microchirurgie vasculară. Nu avem nici artroscop“, a spus prof. dr. Mihai Surpățeanu.
Mediul rural nu atrage medicii
Alta plagă a sistemului de sănătate și a Clinicii de Chirurgie Maxilo-Facială este deficiența de personal medical, mai ales de asistente și infirmiere. În mediul rural problema este și mai acută. Mare parte din medici nu sunt interesați să ocupe un loc aici pentru că naveta nu se decontează și în cele mai multe unități nici dotarea tehnică nu este pe măsura celei de care ar avea nevoie să salveze viețile bolnavilor.
„Este deficiență în ceea ce privește personalul medical auxiliar, asistente și infirmiere. Medicii pleacă din România în primul rând pentru avantaje materiale, iar la asta se adaugă și deficiența de tehnică medicală. Problema mare a deficitului de asistență medicală generală este în mediul rural. Valea Dunării este goală. Primăriile ar trebui să ia hotărâre în consiliu și să plătească medicii «regește», pentru că așa se leagă acel medic de comunitate și nu mai pleacă. Plătindu-l, poate să-i ceară și performanță“, este de părere dr. Surpățeanu.
„Se spune că avem studenți mulți, dar cei mai puțini medici“
O măsură care ar putea să stopeze migrația medicilor ar fi ca medicii care primesc burse și care fac facultatea la buget să fie obligați contractual să lucreze pe o anumită perioadă în spitalele românești, spune dr. Surpățeanu. Sau așa cum se face și în alte țări la facultate să fie scoase la concurs atâtea locuri câte are nevoie sistemul public de sănătate.
„Eu am fost trei mandate decan și știu ce se întâmpla cu bursele și bugetul învățământului. Facultatea de Medicină este scumpă. Dădeam multe burse și este nedrept ca tu să iei bursă și după să pleci. Ar trebui să existe un contract ca după ce termini să lucrezi pentru banii pe care statul i-a investit în tine, măcar trei ani. Poate să plece cel cu taxă pentru că el nu a grevat bugetul instituției. Cei din alte țări ia medicii noștri gata pregătiți. De exemplu, Franța nu mai ia medici din Magreb, pentru că se duc acolo românii. Am o absolventă care mi-a scris săptămâna trecută și care îmi spunea că are nouă absolvenți de Facultate de Medicină din Craiova, care lucrează cu ea în străinătate. Se spune că avem studenți mulți, dar cei mai puțini medici. Asta pentru că ar trebui să se scoată la facultate numărul de locuri la concurs care este solicitat de Ministerul Sănătății pentru rețea. Din păcate, numărul de studenți se hotărăște după normele didactice“, adaugă dr. Surpățeanu.
„Nu poți să reziști dacă nu ai finanțare puternică“
În Indexul european al sistemelor medicale (EHCI) 2014, România ocupă penultimul loc, al 35-lea, clasându-se doar deasupra Bosniei şi Herţegovinei şi fiind depăşită de Bulgaria şi Serbia. Autorul acestui studiu arată că România şi Serbia sunt ţările din index care au „roşu pe linie“ la opt indicatori, reducerea deceselor cardiovasculare, reducerea deceselor prin accident vascular cerebral, mortalitatea infantilă, rata de supravieţuire a bolnavilor de cancer, anii de viaţă pierduţi prin deces ce putea fi prevenit, infecţiile cu MRSA (stafilococ auriu meticilino-rezistent), rata avorturilor şi depresia. Cu sacul bugetului mai mult gol, sistemul de sănătate românesc nu se poate dezvolta, iar realitatea rămâne cea a clinicilor în care medicii nu au cu ce să opereze și în care tot mai mulți aleg să plece să lucreze în spitale care le oferă tehnică și salarii pe măsura muncii.
„Toate țările dezvoltate economic au un sistem de sănătate bine pus la punct. Iar sistemul privat îl completează pe cel de stat. În SUA, Casa de Asigurări de Sănătate plătește serios pacienților anumite servicii medicale, dar pentru alte intervenții sofisticate nu decontează. Nu poți să reziști dacă nu ai finanțare puternică. În alte țări există asigurări de sănătate graduale în care dacă cotizezi mai mult ai parte și de servicii medicale performante. Medicul care vine și cară în troler echipamentul cumpărat de el în spitalul de stat nu mai este atât de jovial, își pierde la un moment dat înțelegerea dacă vede că sistemul nu-l ajută. În sistemul de stat, în general, oamenii vin cu anumite pretenții pentru că au împrumutat din ceea ce au văzut la privat“, completează dr. Surpățeanu.
„Primeam ordin să dăm antibioticul cel mai ieftin“
Investiția în prevenție este cea care poate tăia din costurile sistemului. Suedia a reușit să scadă rata unor boli prin programe de prevenție derulate serios ani la rând. La eficientizarea sistemului mai adaugă o constantă, relația medic-pacient și accentul pus pe comunicarea dintre cei doi.
„În alte țări există un anumit comportament al medicilor care merg exact pe zicala «pacientul stăpânul nostru», adică pun accent pe comunicarea cu pacientul. La noi acest lucru nu a devenit o conduită generală, deși avem și medici de «pus la rană». Trebuie să înțelegem totuși transfomarea prin care a trecut sistemul și poporul român în ultimii 25 de ani, trecerea de la absolutismul în care primeam ordin să dăm antibioticul cel mai ieftin. Metamorfoza nu se poate face în câteva zeci ani, durează. În plus, educația medicală este deficitară. Dacă vrei să reduci costurile din sistemul de sănătate, trebuie să faci o prevenție bună. În plus, cotizația este obligatorie ca să poată funcționa sistemul. Ar trebui însă să cotizeze toată lumea. Sunt multe persoane care nu plătesc și care beneficiază de asistență medicală, mai ales de urgență“, a conchis medicul.
