De ce a început DNA urmărirea penală in rem în cazul schimbării destinației celor 130 de hectare de la Lacul Tanchiștilor din Craiova? S-au comis ilegalități sau este vorba doar despre simple greșeli administrative și interpretări ale cadrului legislativ? La aceste întrebări, doar procurorii și specialiștii pot să răspundă, dar povestea din spatele anchetei DNA devoalează o realitate care ar trebui să pună pe gânduri întreaga administrație publică locală. Și pentru ca incertitudinea să fie și mai mare trebuie spus că între Planul Urbanistic Zonal (PUZ) prin care cele 130 de hectare au devenit bune de construit și Planul Urbanistic General (PUG) al Craiovei există diferențe majore pe care nimeni nu le poate explica. Un lucru e sigur, însă. În PUG-ul intrat în vigoare în anul 2000, aproape întreaga suprafață este colorată în verde, deci figurează ca spațiu verde, cu interdicție de schimbare a destinației conform legilor în vigoare. În PUZ, verdele se micșorează vizibil, lăsând loc construcțiilor. Practic, cine va lămuri acest aspect va rezolva enigma.
Prin 2012, Primăria Craiova anunța că vrea să construiască un spital municipal pe o suprafață de circa șase hectare situată în zona Lacul Tanchiștilor. Mulți au ridicat din sprâncene, întrebându-se care ar fi scopul construirii lui într-o zonă unde pe vremuri se aruncau gunoaie. Întrebarea a rămas, primăria și-a văzut mai departe de treabă. Potrivit legii, pentru a construi ceva, ai nevoie de documentație, adică certificat de urbanism, apoi avize de la furnizorii de utilități și autorizația de construire. În cazul zonei Lacul Tanchiștilor, era nevoie, însă, și de elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal care să reglementeze funcțiunile terenului. Diferența între PUZ și PUG este ca aceea dintre mamă și copil. PUG-ul stabilește viziunea de ansamblu asupra dezvoltării întregii unități administrative pe o perioadă de timp, pe când PUZ, după cum spune și numele, aduce clarificări pe o anumită zonă. Practic PUG-ul este format din mai multe PUZ-uri, dar ideea de bază este că un PUZ nu poate contrazice PUG-ul general. Ei bine, în cazul terenului de la Lacul Tanchiștilor, situația este exact pe dos.
Conform PUG, mare parte din cele 130 de hectare de teren figurează ca spațiu verde cu interdicție temporară de construire până la aprobarea documentației de urbanism, PUZ, PUD (Plan Urbanistic de Detaliu – n.r.), o anomalie urbanistică, pentru că pe spațiul verde nu se poate construi. De asemenea, în zonă figurează și o pădure, și o amenajare de gospodărire comunală. Fiind vorba de o suprafață mare, primăria a comandat realizarea unui PUZ, oficial pentru a reglementa urbanistic zona, dar care ridica practic interdicția de construire pe cele 130 de hectare. De aici începe seria întrebărilor la care răspunsul corect îl pot găsi doar procurorii.
Lista cu nedumeriri
Prima nedumerire. În certificatele de urbanism (CU) emise de primărie, unul în 2012 și celălalt în 2013, zona nu este preluată din PUG ca spațiu verde, ci este trecută „zonă construcții aferente lucrărilor tehnico-edilitare, cu interdicție temporară de construire“. Este vorba despre CU 2.149 din 22.11.2012 și CU 150 din 7.02.2013. De ce sunt două certificate de urbanism? Pentru că primul fusese emis pentru „reactualizare situație construcții edificate înainte de apariția OUG nr. 114/2007, precum și realizare Spital Municipal“, iar cel de-al doilea se referea doar la suprafața de teren fără spital, care sărise din schemă.
A doua nedumerire. Primăria a folosit avizele obținute la primul Certificat de Urbanism și pentru cel de-al doilea, deși este vorba despre obiective diferite. Arhitecții consultați de GdS au spus că municipalitatea ar fi trebuit să obțină o nouă serie de avize de la furnizorii de utilități, deoarece era vorba despre alt proiect decât cel inițial. Rămâne de văzut care este adevărul.
A treia nedumerire. În cazul în care culoarea verde din PUG definește spațiul verde de la Lacul Tanchiștilor, cum nu a știut Primăria Craiova că legislația în vigoare interzice schimbarea destinației spațiului verde? Potrivit articolului 71 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.114/2007, „Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora“.
În ciuda acestei restricții, Planul Urbanistic Zonal a văzut lumina zilei cum a dorit primăria și a fost aprobat într-o ședință de consiliu local în noiembrie 2013. Potrivit PUZ, 13,08 hectare de teren din cele 130 au fost trecute în intravilan, iar mare parte din teren a fost transformată în zonă de locuințe cu regim mic de înălțime P+2, zonă mixtă de locuințe cu dotări complementare și servicii de interes public și zonă mixtă de locuințe cu dotări complementare și unități de producție/depozitare. PUZ-ul a prevăzut și o zonă verde de 30,26 hectare, decât cea măsurată de 29,6 hectare. Specialiștii consultați de GdS spun, așa cum vom vedea mai departe, însă, că cele 29,6 hectare care le-au ieșit la inventar celor din administrația publică au fost, de fapt, calculate raportat la procentul de ocupare a teritoriului. Adică, au fost calculate ca să fie bine, dar nu au legătură cu regimul terenului prevăzut în PUG-ul orașului.
Verde în hârtii, pârloagă în realitate. Dar tot verde rămâne legal
Și acum să ajungem la motivul invocat de primărie pentru a schimba destinația celor 130 de hectare. Este vorba despre reglementarea situației juridice a circa 200 de case construite ilegal de-a lungul timpului pe care proprietarii terenurilor de acolo le-au ridicat fără autorizație de construire. De fapt, nici nu ar fi avut cum s-o obțină din două motive: o dată că terenul figura ca spațiu verde, iar, pe de altă parte, zona avea interdicție de construire. Aceasta a fost și explicația oferită săptămâna trecută de primarul Craiovei, Olguța Vasilescu. „Prin PUZ, spațiul verde s-a mărit, pentru că, la data respectivă, acolo nu mai exista deloc spațiu verde. Mai era o lizieră destul de mică și pe ceea ce figura în hărți erau, de fapt, construite case (…) Acolo sunt 200 de case, dar pentru unele dintre ele, proprietarii au hotărâri judecătorești prin care li se recunoaște dreptul de construcție. Cum unii au obținut în instanță dreptul pe casă de locuit? (…) Noi ne-am trezit în 2012 că pe zona verde nu mai exista zona verde, de fapt. De ce să ne mințim? Ea figurează în hârtii, la fel ca două legi care se bat cap în cap, în care una spune că trebuie să fie spațiu verde, alta îmi spune că, dacă vreau spațiu verde, trebuie expropriat. Nu vom putea construi zonă verde chiar și așa (conform PUZ – n.r.), pentru că există Legea nr. 135/2014. Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind curți, construcții ce se află în proprietatea persoanelor fizice sau juridice nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi decât după îndeplinirea procedurii de expropriere. Deci, dacă vrem să facem spațiu verde în acea zonă trebuie să expropriem toate acele terenuri și este imposibil să facem o astfel de investiție“, spunea primarul.
Primul efect al schimbării destinației terenului este faptul că acum proprietarii care și-au construit case fără autorizație pot să intre în legalitate. Plătesc amenda de rigoare, apoi își fac proiect, și nu mai au bătăi de cap. De acțiunea primăriei pot profita și firmele care, acum, pot să construiască depozite sau spații comerciale fără probleme, chiar dacă ele sunt amplasate lângă case.
ECo Civica: S-a încălcat legea
Unul dintre proprietarii care și-a construit casă în zonă s-a declarat nemulțumit de aprobarea PUZ-ului și a dat primăria în judecată cerând anularea hotărârii de consiliu prin care s-a aprobat Planul Urbanistic Zonal. În procesul inițiat în 2014 a intervenit și una dintre asociațiile cunoscute la nivel național, Eco Civica, asociație care s-a luptat cu succes cu autoritățile din București pe tema construcțiilor din zonele verzi. Practic, proprietarul și Eco Civica au făcut front comun împotriva primăriei. În cererea de intervenție în dosar, asociația a punctat principalele probleme ale PUZ-ului inițiat de primărie și aprobat de consiliul local. Potrivit vicepreședintelui Dan Trifu, Primăria Craiova a comis o ilegalitate chiar în momentul în care a inițiat PUZ-ul, deoarece spațiul de 130 de hectare figura ca spațiu verde în PUG. Potrivit acestuia, primăria ar fi trebuit să sisteze întocmirea PUZ-ului după ce a renunțat la construirea spitalului, deoarece spitalul era singurul motiv legal pentru care putea schimba destinația de spațiu verde. „Primăria renunță la construirea spitalului, dar nu revine și asupra deciziei de sistare a PUZ-ului Craiova Nord, Lacul Tanchiștilor, pentru că, dispărând clauza de utilitate publică, nu se mai jutifică PUZ-ul“, se arată în motivarea de intervenție în proces. Potrivit lui Trifu, și dacă s-ar fi păstrat spitalul în PUZ, clauza de utilitate publică se referea doar la suprafața de șase hectare pe care urma să fie construit, iar PUZ-ul ar fi trebuit făcut doar pentru această suprafață, și nu pentru cele 130 de hectare.
De ce plângere la DNA și nu la Parchet
Trifu consideră că a doua ilegalitate a fost comisă la emiterea Certificatului de Urbanism care nu a preluat în text funcțiunea din PUG a terenului, aceea de spațiu verde contrar prevederilor Legii nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismul, prin falsificarea conținutului certificatului încălcându-se art. 31 și 34, care spun următoarele: „Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse în documentațiile de urbanism aprobate, atrage răspunderea disciplinară, administrativă, contravențională, civilă sau penală“. Astfel de certificate, spune el, citând art. 65, sunt nule. Vicepreședintele Eco Civica a precizat că introducerea în legalitate a caselor fără autorizație, așa cum a motivat primăria inițierea PUZ-ului, se putea face doar pentru casele edificate în perioada 2005-2007. Timp de doi ani, legislația a prevăzut o excepție care le dădea posibilitatea doar persoanelor fizice să construiască pe spațiul verde, după care, prin apariția OUG nr. 114/2007, acest lucru a fost interzis, prevedere care există și în prezent. Trifu consideră, de asemenea, că Agenția pentru Protecția Mediului Dolj ar fi trebuit să ceară evaluarea impactului asupra mediului și nu să se mulțumescă să emită avizul prin care consideră că nu este nici o problemă legată de schimbarea destinației. Cu toate că personalul APM Dolj cunoștea faptul că terenul este spațiu verde și are interdicție de construire, avizează PUZ-ul fără evaluare de mediu încălcând Legea mediului. „APM Dolj putea din start să respingă PUZ-ul invocând prevedrile OUG nr. 114/2007, art. 71 (referitoare la interdicția schimbării destinației spațiului verde – n.r.) sau să ceară refacerea lui numai pe suprafața pe care se edifica spitalul“, se arată în cererea Eco Civica de intervenție în proces. În ciuda interesului, directorul APM Dolj nu a putut fi contactat pentru a-și exprima punctul de vedere.
Pe lângă disputa din instanța civilă, asociația și persoana nemulțumită de PUZ au făcut plângere penală la DNA. De ce la Direcția Anticorupție? „Pentru că este vorba despre funcționari publici și despre un prejudiciu adus bugetului statului. În PUG, unele terenuri erau și agricole, iar scoaterea lor din circuit costă bani, pe care trebuia să-i încaseze statul, iar acest lucru nu s-a întâmplat“, a explicat Dan Trifu, contactat de GdS. Acesta a răspuns practic întrebării retorice pe care a formulat-o primarul Olguța Vasilescu, care se declara, în același timp, relaxată în privința plângerii penale. „Așteptăm să ne cheme și pe noi să explicăm, pentru că avem toată documentația necesară (…) Suntem foarte relaxați pe acest subiect. Eu nu înțeleg de ce este de competența DNA-ului și nu a Parchetului“, spunea primarul săptămâna trecută.
