Decizia suspectă a Consiliului Local Craiova din septembrie 2007 prin care a transformat Parcul Cornițoiu în zonă construibilă produce efecte și în prezent. Primăria vrea să angajeze o firmă care să revizuiască și să actualizeze Planul Urbanistic Zonal al parcului după ce proprietarul unei suprafețe de teren a câștigat acum șase ani un proces prin care a obținut anularea parțială a hotărârii din 2007 și anularea unui certificat de urbanism prin care primăria îi interzicea, în anul 2008, dreptul de a construi pe spațiul verde.
Parcul Cornițoiu a fost una dintre ultimele redute verzi ale Craiovei sacrificate pe altarul intereselor imobiliare. GdS scria acum câțiva ani despre disputele din consiliul local pe tema transformării spațiului verde în zonă construibilă, dispute care s-au finalizat cu aprobarea unei hotărâri de consiliu îndelung contestată, dar care, odată cu trecerea timpului, a dus la apariția unui minicartier de case cu ieșire la stradă și a unui supermarket. La vremea respectivă, s-au purtat discuții aprinse între consilierii locali după ce primăria condusă atunci de Antonie Solomon a inițiat un proiect de hotărâre prin care cele aproximativ 20 de hectare de teren de spațiu verde urma să fie transformate în zonă construibilă. Din cauza tensiunilor apărute, proiectul a fost retras, iar primăria dădea impresia că a renunțat la idee. După trei luni, în septembrie 2007, proiectul a fost introdus din nou pe ordinea de zi a ședinței și a fost aprobat. Practic, acela a fost momentul în care s-a pecetluit soarta celor 20 de hectare de spațiu verde. Luna septembrie nu a fost aleasă la întâmplare. În parlament se discuta de zor despre modificarea legislației privind protejarea spațiilor verzi, iar în luna octombrie a apărut o modificare legislativă a OUG nr. 114/2007, valabilă și astăzi, care interzicea definitiv desființarea spațiilor verzi. „(1) Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. (2) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută“, se arăta la articolul 71 al OUG nr. 114/2007.
Teama de procese, motiv fluturat pentru aprobarea PUZ-ului
Știind că o astfel de modificare putea fi publicată oricând, Consiliul Local Craiova s-a grăbit și a desființat parcul cu mai puțin de o lună înainte ca acest lucru să fie interzis de guvern. Desigur, nu au lipsit explicațiile oficiale. „Nu cred că avem ce face! Parcul e retrocedat în proporție de 80 la sută. În situația actuală, noi nu putem să investim nici un ban acolo ca să-l reabilităm, pentru că terenul nu ne aparține, iar proprietarii nu pot să construiască, pentru că nu-i lăsăm. O să ne dea în judecată și o să câștige, pentru că e terenul lor și nu putem să-i refuzăm la nesfârșit. Nu putem să ținem primăria blocată din cauza asta“, motiva atunci primarul Antonie Solomon. Consilier local atunci ca și acum, arhitectul Emilian Ștefârță a ținut partea primarului în disputa cu alți consilieri nemulțumiți. „Nu noi distrugem parcurile, (…) ci instanțele! Acolo se dau hotărârile de retrocedare, pentru că legea a fost făcută de așa natură încât trebuie restituite terenurile pe fostul amplasament. Din moment ce au o hotărâre definitivă, oamenii sunt puși în posesie și noi nu ne mai putem opune dacă vor să construiască. Răscumpărarea terenurilor nu e o soluție, pentru că nu avem capacitatea financiară necesară. Parcurile deja retrocedate nu le mai putem salva. Să avem grijă de cele care au rămas“, declara Ștefârță. După votul din septembrie și publicarea ordonanței în Monitorul Oficial în octombrie, primăria a încercat să stingă scandalul, opunându-se emiterii certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire în zonă. În cele din urmă, la presiunea proprietarilor de terenuri, municipalitatea a cerut un punct de vedere de la Ministerul Dezvoltării care i-a răspuns scurt: emiteți autorizații de construire pentru că, o dată aprobat PUZ-ul, nu se mai pune problema schimbării de destinație a spațiului verde, deoarece OUG nr. 114/2007 operează doar pe viitor, nu retroactiv. Altfel spus, ministerul le-a spus că, dacă au făcut o șmecherie, să nu facă, brusc, pe naivii și să-și ducă planul la capăt. Ceea ce s-a și întâmplat. În ultimii ani, zeci de case au apărut în buza fostului parc, pe strada Constantin Brâncoveanu. Nu la fel de norocoasă a fost o persoană, probabil, una dintre puținele victime ale PUZ-ului „ucigaș“. În graba de a schimba destinația spațiului verde, consiliul local a prevăzut în PUZ o stradă care trece peste terenul retrocedat Mariei Stancu, apoi i-a interzis să contruiască pe respectivul teren pe motiv că e spațiu verde.
Ce mirare după retrocedare!
Maria Stancu a fost unul dintre proprietarii de teren ghinioniști din fostul parc Cornițoiu. După ce s-a luptat să i se retrocedeze terenul confiscat de comuniști mamei sale, Stancu a obținut în luna aprilie 2007 o decizie din partea primarului prin care ei și surorii sale li se retrocedau circa 1.530 de metri pătrați de teren situat pe bulevardul Dacia 60D. După cinci luni, însă, consiliul local a trântit prin PUZ-ul buclucaș un drum de acces fix pe terenul proaspăt retrocedat celor două surori. Problemele nu s-au oprit aici. După intrarea în vigoare a PUZ-ului, ele au dorit să ridice pe teren o construcție și au solicitat eliberarea unui certitificat de urbanism din care au aflat, în 2008, că terenul nu este construibil, deoarece este spațiu verde, iar articolul 71 din OUG nr. 114/2007 interzicea schimbarea destinației. Stancu a dat atunci primăria în judecată și a cerut anularea parțială atât a Hotărârii de Consiliu nr. 540/2007, prin care s-a aprobat PUZ-ul, cât și a certificatului de urbanism. Hotărârea judecătorească a fost obținută repede. Procesul a fost câștigat la Tribunalul Dolj, iar Curtea de Apel a respins recursul primăriei. „Instanța constată că actele administrative atacate (…) au fost emise cu încălcarea normelor legale privind reglementarea dreptului de proprietate“, se arată în decizia Tribunalului. La sfârșitul lui 2009, sentința a devenit definitivă și irevocabilă. De atunci și până acum au trecut șase ani, iar primăria a organizat acum o lună o licitație pentru desemnarea unei firme care să revizuiască și să actualizeze PUZ-ul.
