O omisiune din regulamentul de aplicare a Codului Rutier le dă posibilitatea șoferilor să parcheze pe trotuare fără să primească amendă, cu condiția să lase un metru distanță pentru trecerea pietonilor. Regulamentul se bate cap în cap cu Codul Rutier, care impune și obligativitatea semnalizării cu indicatoare de parcare, prevedere care lipsește din regulament. Nu este singura scăpare a guvernului care a dus la haos pe străzile din țară, inclusiv la Craiova. Nu mai departe de acum șase luni, Curtea Supremă a decis că ridicarea mașinilor parcate neregulamentar este ilegală, iar vinovată este tot o omisiune din regulamentul de aplicare a Codului Rutier. Subiectul interdicției de parcare pe trotuare a apărut în spațiul public după ce hotnews.ro a menționat existența unei hotărâri judecătorești a Tribunalului Cluj care statua că parcarea autovehiculelor pe trotuare este interzisă cu anumite excepții.
Pot parca pe trotuar fără să primesc amendă? O întrebare pe care și-o pun toți șoferii după ce în spațiul public a apărut o dezbatere legată de contradicțiile din Codul Rutier și regulamentul său de aplicare. Toată lumea știa că, până acum, un șofer putea parca pe trotuar fără probleme, dar era obligat să lase un metru lățime din trotuar pentru pietoni. Poliția Rutieră sau cea Locală nu au amendat niciodată un șofer decât în situația în care mașina parcată nu a respectat această distanță minimă. O hotărâre a Tribunalului din Cluj a scos însă la iveală o anomalie din normele de aplicare a Codului Rutier care au omis să preia prevederile unui articol referitor la condițiile în care se poate parca pe trotuar. Concret, Codul Rutier este reprezentat de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002. Codul are putere de lege și nu poate funcționa fără norme metodologice de aplicare. Acestea sunt reprezentate de Hotărârea de Guvern nr. 1391/2006. Ei bine, legat de parcarea pe trotuar, Codul Rutier spune următoarele, la articolul articolul 72, litera 7: „Este interzisă ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar când aceasta este permisă, conform indicatoarelor sau marcajelor, lățimea minimă a trotuarului lăsat la dispoziția pietonilor trebuie să fie de cel puțin un metru“. Cu alte cuvinte, Codul Rutier spune că un șofer poate parca pe trotuar doar dacă acolo există, mai întâi, un indicator rutier cu parcarea permisă și dacă lasă minimum un metru distanță între mașină și marginea opusă a trotuarului.
Pentru ca acest Cod Rutier să poată fi pus în aplicare a fost nevoie de aprobarea HG nr. 1391/2006, adică „Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice“, după denumirea lui oficială. Fără acest regulament, Codul nu poate fi folosit. Numai că, regulamentul aprobat de guvern a omis să preia prevederea integrală din Codul Rutier, astfel încât formularea legată de parcarea pe trotuar a ajuns în următoarea formă: articolul 142, litera n – „Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor pe trotuar, dacă nu se asigură spaţiu de cel puţin un metru pentru circulaţia pietonilor“. După cum se observă, normele de aplicare nu mai amintesc despre obligativitatea marcării cu indicatoare a trotuarelor unde se poate parca statuând că orice șofer poate parca pe trotuar cu condiția să lase distanța minimă obligatorie de un metru până la marginea opusă a trotuarului pentru pietoni.
Ce e mai tare: Codul sau Regulamentul?
Acum apare următoarea întrebare: ce e mai puternic? Codul Rutier sau Regulamentul? Din punctul de vedere al Tribunalului Cluj, mai puternic este Codul. „Pe cale de consecinţă, în lipsa unui indicator sau a unui marcaj permisiv, se aplică regula generală de interdicţie de parcare a autovehiculelor pe trotuare, regulă instituită în mod expres prin ordonanţă şi care nu se impune a fi dublată prin amplasarea unui indicator în acest sens“, se arată într-o decizie din 2012 a instanței care a judecat contestația în anulare a unui șofer amendat de Poliția Locală din Cluj-Napoca pentru că a parcat pe trotuar. Aceeași părere, citată de hotnews.ro, o are și judecătorul Cristi Dănileț, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, care consideră că regula generală instituită prin lege are prioritate față de normele de aplicare. „Potrivit OUG nr. 195/2002, trotuarul este destinat circulaţiei pietonilor. El poate avea pistă pentru biciclete, care trebuie, evident, marcată. De asemenea, pe trotuar poate opri sau staționa un autoturism numai dacă sunt indicatoare sau marcaje în acest sens. Nu are importanță dacă Regulamentul de aplicare a acestei OUG ar spune, aparent, altceva. Potrivit regulilor de interpretare a legilor, prevederile actului normativ au prioritate în fața regulamentului de aplicare“, a explicat Cristi Dănileț pentru Hotnews.
Codul nu se poate aplica fără regulament
Aceasta este o parte a taberei. Cealaltă, din care fac parte și polițiștii de la Rutieră sau cei locali, consideră că hotărârea instanței de la Cluj nu are aplicabilitate la nivel național și că regulamentul este cel după care se ghidează atunci când verifică mașinile parcate pe trotuar. De exemplu, polițiștii de la Rutieră au spus că în Craiova nu sunt amplasate indicatoare cu parcarea permisă, pentru că, logic, asta ar însemna că în locurile în care nu este indicator, parcarea pe trotuar este interzisă. Ei spun că singurul criteriu după care acordă amenzi este distanța de minimum un metru pe care trebuie să o lase șoferul pe trotuar, așa cum scrie în regulament, adică HG nr.1391/2006. De precizat că polițiștii ar fi direct interesați să li se mărească domeniul în care pot aplica amenzi.
De asemenea, juriștii consultați de GdS spun că, la modul general, într-adevăr, o lege (Codul Rutier are putere de lege – n.r.) este ierarhic superioară unei hotărâri de guvern, așa cum spun instanța de la Cluj și Cristi Dănileț, dar că, practic vorbind, aici este vorba despre un caz concret. De exemplu, sentința de la Cluj nu poate avea aplicabilitate la nivel național și nu poate stabili ierarhia aplicării actelor normative, ci se aplică doar în cazul particular al șoferului de la Cluj care a inițiat procesul. Pe de altă parte, pentru a reglementa o situație la nivel național, este nevoie de o altfel de intervenție în justiție, și anume, de recurs în interesul legii, pe care îl poate susține procurorul general, judecătorul desemnat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv al Curţii de Apel ori de Avocatul Poporului sau de un reprezentant al acestuia. Recursul se judecă de un complet format din preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de secţii din cadrul acesteia, precum şi 20 de judecători, dintre care 14 judecători din secţia/secţiile în a cărei/căror competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti şi câte doi judecători din cadrul celorlalte secţii.
Legat de ordinea priorității, Codul Rutier nu poate fi pus în practică fără normele de aplicare. O spune, în primul rând, direct, articolul 65 din Cod:
„Cazurile și condițiile în care oprirea, staționarea sau parcarea pe drumul public este permisă se stabilesc prin regulament, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență“. Prin drum public se înțelege, conform articolului 14 din Cod, „orice cale de comunicație terestră, cu excepția căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulației publice(…)“. Deci, aici intră și trotuarele. În concluzie, orice ar prevede Codul, dacă nu este trecut și în Regulament, nu se aplică. Un exemplu celebru în acest sens, și tot legat de Codul Rutier, este interzicerea, acum șase luni, a ridicării mașinilor parcate neregulamentar pe domeniul public. Decizia a fost luată de Curtea Supremă, are aplicabilitate la nivel național, iar speța a fost judecată după ce Avocatul Poporului a formulat un recurs în interesul legii. În şedinţa din 25 mai 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii – a decis, în urma unei sesizări de la Avocatul Poporului, că ridicarea maşinilor parcate neregulamentar nu poate fi reglementată de consiliile locale. Hotărârile consiliilor locale adoptate în vederea reglementării procedurii privind ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar, constatarea și aplicarea contravențiilor sunt lovite de nulitate, întrucât stabilesc și sancționează contravenții în domeniul circulației rutiere. Mai simplu spus, În Codul Rutier scria negru pe alb că mașinile parcate neregulamentar pot fi ridicate, dar în Regulament, același ca și în cazul trotuarelor, prevederea nu exista. Lipsa ei a fost suplinită de consiliile locale din țară, inclusiv cel din Craiova, care și-au stabilit regulamente proprii de ridicare a autoturismelor, dar Curtea Supremă a constatat că ele și-au depășit competența și că nu au dreptul să stabilească reguli pe care trebuia să le emită guvernul. Deci, Curtea a statuat că, în cazul Codului Rutier, regulamentul este cel mai important. Potrivit Codului Rutier (OUG nr. 95/2002 – n.r.), articolul 64, alineatul 1, spune următoarele: „Poliția Rutieră poate dispune ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă. Ridicarea și depozitarea vehiculelor în locuri special amenajate se realizează de către administrațiile publice locale sau de către administratorul drumului public, după caz“. Prevederea lipsește din Regulament.
Amenzi pentru parcarea pe trotuare semnalizate
Întorcându-ne la parcarea pe trotuare, Poliția Locală Craiova merge pe mâna Regulamentului de la Codul Rutier. Iată ce spune Poliția într-un răspuns trimis GdS: „Oprirea/staționarea pe trotuare este permisă cu condiția să nu fie încălcate prevederile legale, respectiv art. 72, pct. (7), din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, raportat la prevederile art. 142, lit. n) din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvemului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice“. Ce rol are Poliția Locală în amendarea șoferilor care parchează pe trotuar? O spune articolul 144 din Regulament: „(1) Administratorul drumului public este obligat să delimiteze şi să semnalizeze corespunzător sectoarele de drum public unde este interzisă oprirea sau staţionarea vehiculelor. (2) Administratorul drumului public poate permite oprirea sau staţionarea, parţial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel puţin un culoar de minimum un metru lăţime înspre marginea opusă părţii carosabile, destinat circulaţiei pietonilor“. Cum administratorul drumurilor din Craiova este primăria, Poliția Locală din subordine are competențe de a verifica aceste aspecte, pe lângă Poliția Rutieră Craiova. În plus, la nivelul orașului există un regulament din 2009 modificat anul acesta privind „stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea municipiului Craiova, precum şi stabilirea, constatarea şi sancţionarea faptelor care constituie contravenţii“. La articolul 30 se prevăd amenzi cuprinse între 500 și 1.000 de lei pentru persoane fizice și între 1.000 și 1.500 de lei pentru persoane juridice dacă, printre altele, opresc sau staționează pe zone verzi, parchează pe trotuare amenajate, delimitate în mod vizibil de partea carosabilă (gard separator, gard verde, stâlpi/popici de delimitare acces pietonal etc.) sau staționează/parchează pe spațiile amenajate ca piste pentru biciclete sau în zonele pietonale ce au intrările și ieșirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale. De asemenea, amenzi se aplică în cazul blocării căilor de acces către sediile instituțiilor publice, a instituțiilor de învățământ sau către spații aparținând acestora, indiferent de destinația lor, în cazul blocării aleilor de acces către societăți, blocuri de locuințe, proprietăți private, precum și în cazul blocării accesului la drumul public – carosabil a autovehiculelor parcate. După cum se observă, parcarea pe trotuare este reglementată doar în cazul în care trotuarele sunt semnalizate corespunzător. Bordurile nu sunt considerate semnalizare.
