Tezaurul de la Hinova, descoperit în 1980, este cel mai mare tezaur preistoric găsit în România. Cele peste 9.639 de piese descoperite în urma săpăturilor în localitatea mehedințeană cântăresc cinci kilograme. Comorile din Epoca Bronzului vor putea fi vizitate începând cu 18 noiembrie, la Muzeul Olteniei.
La intrarea în comuna Hinova, o pancartă mare ne arată că de cealaltă parte a Dunării, pe un deal, se găsește Castrul roman Hinova, locul unde a fost descoperit cel mai mare tezaur preistoric din țară. Decizia începerii construirii celor două hidrocentrale de pe Dunăre, Porțile de Fier I și II, a fost punctul de pornire al cercetărilor arheologice din zonă. Unul dintre punctele prevăzute a fi cercetate, în cadrul lucrărilor de la Porțile de Fier II, a fost și micul castru roman de la Hinova. Ruinele castrului au fost descoperite în anii ‘70. Săpăturile au început în toamna anului 1976 și s-au încheiat în 1981. Cea mai importantă descoperire a fost una întâmplătoare și a avut loc în 1980.
„Fiecare a săpat la târnăcop și am găsit monede de aur“
Ioana Frățilă este unul dintre localnicii din Hinova care a participat la săpăturile de la Castrul Roman. Își aduce aminte cum tineri, bătrâni și copii din comună săpau să găsească bani de aur și cum strigau de se auzea în tot satul „Aur! Am găsit aur!“. Pe pietrele reci rămase din castrul roman, femeia de 75 de ani își aduce aminte de acea perioadă.
„Un sergent major de la pichet, trecând pe aici, a descoperit niște monede. I-a anunțat pe cei de la muzeu. Oameni din tot satul au participat la săpături. Fiecare a săpat la târnăcop și am găsit monede de aur“, a spus femeia.
Pe lângă banii de aur, aici au fost descoperite trei brățări masive pentru bărbați, două brățări pentru femei, 47 de piese de colier de forma clopoțeilor, 45 de piese de colier de forma cerceilor, perle de diverse mărimi și forme, foarte multe mărgele, dar și o diademă lucrată dintr-o foaie subțire de aur. Cea mai mare piesă are greutatea de 580 de grame, iar cele mai mici, mărgelele, au 7,5 mg fiecare.
Tezaurul a fost preluat de Muzeul Național de Istorie
Tezaurul a aparţinut tracilor nord-dunăreni și a fost ascuns în necropola plană de incineraţie din aceeaşi perioadă, peste care, la sfârşitul secolului al III-lea şi începutul secolului al IV-lea, a fost construit castrul roman. Gabriel Crăciunescu, unul dintre arheologii care au participat la lucrările de atunci, spune că necropola de incinerație datează de la finalul Epocii Bronzului, iar romanii au ridicat, 1.000 de ani mai târziu, castrul peste ea.
„Urna cu tezaurul era îngropată printre urnele cu cenușă. Cel mai probabil, aurul a fost ascuns acolo de cineva care a dorit apoi să revină să-l ia, dar nu a mai apucat. Obiectele de aur sunt foarte bine realizate și se pare că au fost comandate unui meșter profesionist de către o căpetenie de trib“, a explicat Gabriel Crăciunescu, arheolog.
După descoperire, tezaurul a fost preluat de Muzeul Național de Istorie, iar în acest moment o copie se află și în Drobeta Turnu Severin.
Comorile din Epoca Bronzului descoperite în localitatea mehedințeană vor ajunge la Muzeul Olteniei și vor face parte dintr-o expoziție unică, numită „Aurul și argintul antic al României“, care se va deschide pe 18 noiembrie și va putea fi vizitată la Secția de Istorie-Arheologie până la sfârșitul lunii ianuarie a anului viitor.
