3.1 C
Craiova
duminică, 29 decembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljSicriele imobiliare ale Craiovei (I)

Sicriele imobiliare ale Craiovei (I)

Doar 21 de clădiri din Craiova prezintă oficial risc de prăbușire în cazul unui cutremur, printre care și fostul sediu al Inspectoratului pentru Situații de Urgență, deși în oraș sunt alte zeci de clădiri cu o vechime de peste 50 de ani. Autoritățile locale încearcă abia acum să afle situația reală  a imobilelor cu risc seismic, după ce a intrat în vigoare o lege care interzice desfășurarea de activități în aceste clădiri până când nu sunt consolidate. Din cauza bâlbâielilor administrative, o catastrofă s-ar putea produce oricând, iar situația nu se va reglementa prea curând, deoarece, legal, din momentul identificării unui imobil cu risc de prăbușire și până la reabilitarea lui pot trece șase ani: doi pentru realizarea expertizei tehnice, doi pentru proiectare și încă doi pentru lucrarea propriu-zisă. GdS vă prezintă azi o radiografie a situației imobilelor inventariate până acum de primărie, iar mâine puteți citi cât de sigure sunt cele 262 de clădiri monument istoric din oraș, unele vechi de peste 200 de ani. Harta interactivă poate fi studiată aici.

În Craiova sunt expertizate și încadrate într-o clasă de risc seismic 21 de clădiri. Dintre acestea, 12 figurează în clasa de risc seismic II, iar opt în clasa de risc seismic III. Asta înseamnă că, în cazul unui cutremur, ar suferi degradări structurale majore, dar au șanse să nu se prăbușească. O singură clădire este încadrată în cea mai periculoasă categorie, clasa I, și ironic, este tocmai fostul sediu al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dolj de pe strada C.D. Fortunescu nr. 2. Chiar dacă nu își mai desfășoară activitatea la această adresă, pompierii au trăit periculos până acum trei ani, când s-au mutat într-un sediu nou. Clasa I de risc seismic înseamnă că, în caz de cutremur, clădirea nu mai rămâne în picioare.
Pe lista cu celelalte 20 de clădiri se regăsesc instituții din domeniul sănătății și administrației publice, dar și case sau blocuri de locuințe.
De exemplu, următoarele clădiri în care funcționeză instituții de stat au probleme de siguranță: Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș“ – secția TBC (construit în 1933), Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie – Pavilion Psihiatrie 2 (construit în 1908), Grădinița „Elena Farago“ (construită în 1976), Școala Postliceală Cristiana – sediu închiriat de la Grupul Școlar „Charles Laugier“ (construit în 1890) și Administrația Finanțelor Publice Dolj de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 10 (construit în 1900). În ele lucrează sau învață sute de persoane. Restul de imobile adăpostesc locuințe și spații comerciale, cum ar fi blocul Casa Albă de pe strada Theodor Aman, construit în 1926 și unde, oficial, locuiesc 142 de persoane. Acestea sunt o parte din datele pe care le deține, în prezent, Primăria Craiova, dar, în realitate, numărul imobilelor, care s-ar prăbuși în cazul unui cutremur este mult mai mare. Oficial, ele nu există în statistici din simplul motiv că autoritățile nu și-au dat interesul pentru a le inventaria și a-i obliga pe proprietari să le consolideze, deși legea îi obligă să se ocupe de acest lucru de mai bine de 20 de ani.

Până la reabilitare poate veni cutremurul

Autoritățile au fost trezite din somnolență de apariția Legii nr. 282/2015, care interzice activitatea de orice fel în clădirile cu risc seismic. Ea modifică Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, ordonanță căreia autoritățile locale nu i-au dat importanță de peste 20 de ani. Iată ce spune noua lege: „Se interzic organizarea şi desfăşurarea de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) şi altele asemenea, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente“. Conform articolului 2, alin. (5) din OG nr. 20/1994 sunt încadrate aici „spaţiile realizate în scopul desfăşurării de activităţi care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziţii, de lectură, spaţii pentru comerţ, structuri turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea, indiferent dacă aceste spaţii sunt rezultatul concepţiei iniţiale a construcţiei ori, după caz, al unor amenajări ulterioare“. Chiar dacă legea este clară, punerea ei în aplicare nu se poate face de pe o zi pe alta. Pentru a fi interzisă activitatea în clădirile cu risc seismic, acestea trebuie mai întâi identificate de către Consiliul Local și Consiliul Județean, în funcție de aria lor de autoritate. În cazul Craiovei, sarcina de a identifica imobilele cu probleme intră în atribuțiile Consiliului Local, prin Primăria Craiova. „Consiliile judeţene şi consiliile municipiilor, oraşelor şi comunelor vor acţiona, în aria lor de autoritate, pentru: a) stabilirea şi aplicarea restricţiilor din punct de vedere al riscului seismic datorită condiţiilor locale de amplasament impuse prin documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului aprobate potrivit prevederilor legale; b) identificarea şi inventarierea construcţiilor cu destinaţia de locuinţă (…) proprietate privată a persoanelor fizice ori aflate în proprietatea sau în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale, a instituţiilor publice şi a operatorilor economici, şi monitorizarea acţiunilor de intervenţie privind reducerea riscului seismic al acestora, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie“, se arată în art. 4, alineatul 3 din OG nr. 20/1994. Practic, Legea nr. 282/20015 nu se poate aplica decât în cazul clădirilor expertizate tehnic și incluse într-o clasă de risc seismic. Iar din momentul identificării și până la consolidarea propriu-zisă pot să treacă și șase ani.

Momentul zero spre infinit?

Concret, procedura de intrare în legalitate a unei clădiri este următoarea: administrația locală identifică și întocmește anual o listă cu aceste clădiri vulnerabile în cazul unui cutremur. Este vorba de clădirile construite înainte de 1978. După identificare, administrația locală notifică proprietarul, iar acesta are la dispoziție doi ani pentru a face expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a întregii clădiri.
După realizarea expertizei, proprietarul are la dispoziție doi ani pentru realizarea proiectului de consolidare și încă doi ani pentru lucrările de consolidare. În total, șase ani. Totodată, proprietarul este responsabil să avertizeze asupra riscului pe care îl prezintă respectiva clădire. El trebuie să afișeze panouri de înștiințare la intrarea în clădirea înscrisă într-o clasă de risc seismic, în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică. Dacă în cei 20 de ani primăria ar fi notificat proprietarii tuturor clădirilor construite înainte de 1978, imobilele ar fi avut expertize tehnice și s-ar fi știut până în prezent dacă prezintă risc seismic sau nu. În situația de față, activitatea poate fi oprită legal doar în cazul imobilelor incluse pe lista celor 21 de clădiri expertizate deja și care prezintă pericol. Primăria nu numai că a omis să notifice proprietarii tuturor clădirilor construite înainte de anul 1978, dar a și greșit adresa anumitor clădiri incluse pe lista celor 21 de imobile. De exemplu, pe strada Eroilor figurează pe hârtie două blocuri de locuințe, când în realitate unul se găsește pe strada Revoluției, blocul 5, iar cel de-al doilea pe strada Pandurilor, blocul 14. Explicația pentru neconcordanțele dintre situația din hârtii și cea de pe teren este simplă, a explicat pentru GdS viceprimarul Craiovei, Dan Dașoveanu.
„Pe lista pe care o deține primăria avem 21 de imobile, mai avem de verificat o clădire care figurează pe strada Madona Dudu și una pe strada Arieș. Lista mai trebuie completată. Acum, încercăm să le punem cap la cap, deși nu este sarcina mea, acest lucru trebuie să-l facă ISU. Am cerut date și de la Inspectoratul de Stat în Construcții. M-am uitat în această listă și se ridică unele întrebări, clădiri care erau încadrate la gradul I de risc seismic, ulterior sunt încadrate la gradul III sau II. În această fază noi vom informa cetățenii care stau în aceste clădiri și vom contabiliza toate clădirile din Craiova, construite înainte de 1978. Noi am început campania de identificare de astă-vară, iar de atunci încercăm să punem cap la cap toate documentele din arhivele primăriei. Practic, am hotărât că este un moment zero, dar este greu de rezolvat ceva ce trebuia făcut de foarte mult timp. Munca este foarte dificilă, iar astfel de erori apar nu din vina noastră, ci pentru că lipsește o centralizare a clădirilor și proprietarilor care au fost notificați de-a lungul timpului.
De exemplu, sunt situații când descoperim în unele documente că o clădire figurează ca fiind expertizată tehnic, dar nu găsim expertiza propriu-zisă. În această situație sunt locuințele și spațiile comerciale care figurează în această listă ca încadrate într-un grad de risc seismic, dar în dreptul cărora nu am putut trece și numărul expertizei, pentru simplul motiv că încă nu am găsit-o. Logic, ele au fost expertizate pentru a fi încadrate, dar documentul nu poate fi găsit. În plus, în multe cazuri, adresele sunt vechi, deoarece, între timp, nomenclatorul stradal s-a schimbat sau în locul unei clădiri a apărut alta nouă.
Pe de altă parte, nici legislația nu este clară în ceea ce privește atribuțiile fiecărei instituții. Eu cred că și Inspectoratul pentru Situații de Urgență trebuie să aibă situația acestor clădiri. La urma urmei, el este cel care intervine, deci trebuie să aibă o bază de date. Noi continuăm munca de inventariere, dar ar trebui delimitate clar atribuțiile fiecărei instituții“, a declarat viceprimarul Dan Dașoveanu.
Pe de altă parte, inspectorul-șef al ISU Dolj, Constantin Florea, a replicat spunând că ISU se bazează doar pe datele de la primărie. „Primăria este obligată să inventarieze aceste imobile. Noi de la ea primim aceste informații, nu avem de unde să le luăm din altă parte, și așa spune și legea. Noi ne întâlnim frecvent cu reprezentanții Direcției de Urbanism a primăriei și știu că se lucrează intens la punerea la punct a unei baze de date“, a spus Florea.
În ediția de mâine, GdS vă va prezenta situația clădirilor monument istoric din Craiova și cât de sigure sunt ele la un posibil cutremur. Potrivit documentelor, doar 10% dintre cele 262 de clădiri au fost expertizate. Și mai puține au fost consolidate. Despre majoritatea nu se știe însă cât de sigure mai sunt la un posibil cutremur, ținând cont că unele au fost construite în secolul al XVIII-lea.

Inspectoratul de Stat în Construcții, bun doar de avizat

Legal, pe traseul consolidării clădirilor se interpun și alte instituții, dar rolul lor este doar de avizare și supraveghere, așa cum este cazul Inspectoratului pentru Situații de Urgență.  Într-un răspuns trimis GdS de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) și semnat de inspector general Nelu Stelea, se precizează: „ISC, prin inspectoratele regionale, avizează din punct de vedere tehnic listele cuprinzând prioritățile, pe categorii de construcții privind expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale. De asemenea, exercită controlul execuției lucrărilor pe parcursul derulării acestora. Acțiunile pentru identificarea și inventarierea construcțiilor cu rism seismic este responsabilitatea consiliilor județene și locale“, se arată în răspuns.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS