Noile reglementări legale care interzic activitatea în clădirile cu risc seismic au prins autoritățile pe picior greșit. GdS v-a prezentat ieri singura listă disponibilă, în prezent, la nivelul Primăriei Craiova referitoare la situația clădirilor care se pot prăbuși în cazul unui cutremur. Din aceasta reieșea că doar 21 de imobile figurează oficial pe lista neagră a clădirilor cu risc seismic, iar printre acestea se regăsea și fostul sediu al Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Astăzi, GdS vă prezintă situația imobilelor monument istoric din Craiova, așa cum a fost ea întocmită de primărie până la această oră. În ea s-au strecurat greșeli și inexactități, dar oficialii instituției încearcă să pună lucrurile cap la cap.
Vechi de peste două sute de ani în unele cazuri, între zidurile șubrede ale celor 262 de monumente istorice din oraș locuiesc oameni sau își desfășoară activitatea instituții și firme. Lipsa finanțării și dezinteresul manifestat de-a lungul timpului de proprietari, fie persoane fizice și juridice, fie instituții de stat, au transformat majoritatea acestor clădiri în relicve. În prezent, autoritățile nu știu cât de sigure mai sunt aceste clădiri în cazul unui cutremur pentru a mai fi folosite. De exemplu, foarte puține din clădirile din Centrul Vechi al Craiovei au fost consolidate, deși fațadele au fost colorate frumos în ton cu specificul anilor 1900. Multe alte case din alte zone ale orașului rămân un mister pentru autorități dintr-un motiv foarte simplu. Atâta timp cât proprietarul clădirii nu a fost somat să realizeze expertiza tehnică a clădirii, acea clădire nu poate fi încadrată într-un grad de risc seismic, deci nu se știe dacă este nevoie sau nu de consolidare. Puține sunt cazurile fericite în care anumite clădiri au fost consolidate ca efect al faptului că au intrat în proces de modernizare pe fonduri europene. Iar cei care și-au permis să cofinanțeze proiectele au fost tot instituții de stat. Pentru a înțelege, însă, cum s-a schimbat brusc cadrul legislativ care a adus în atenție pericolul reprezentat de imobilele neconsolidate trebuie spus că lucrurile au început să se miște după tragedia din clubul Colectiv.
În căutarea timpului pierdut
Prima măsură a avut în vedere sigilarea localurilor fără autorizație de securitate la incendiu. S-au format echipe mixte de control, iar unii patroni, în special cei din Centrul Vechi, și-au închis singuri barurile și cluburile. A urmat altă măsură legislativă, Legea nr. 282/2015, care a încercat să readucă la viață o ordonanță veche de 21 de ani, OG nr. 20/1994, pe care autoritățile nu au luat-o în seamă pe motiv că altele erau prioritățile în fiecare an. Legea nr. 282 care modifică ordonanța din 1994 interzice, practic, activitatea de orice fel în clădirile cu risc seismic. „Se interzic organizarea şi desfăşurarea de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile prevăzute la art. 2, alin. (5), lit. a), şi altele asemenea, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente“. Conform articolului 2, alin. (5) din OG nr. 20/1994 sunt încadrate aici „spaţiile realizate în scopul desfăşurării de activităţi care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziţii, de lectură, spaţii pentru comerţ, structuri turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea, indiferent dacă aceste spaţii sunt rezultatul concepţiei iniţiale a construcţiei ori, după caz, al unor amenajări ulterioare“. Concret, pentru ca activitatea într-o clădire să fie interzisă, ea trebuie, mai întâi, expertizată și stabilit dacă se încadrează în vreun grad de risc seismic. Cei care sunt obligați să plătească expertiza sunt proprietarii clădirii. Responsabile cu stimularea proprietarilor în respectarea legii sunt consiliile locale și cele județene.
Numai că, abia acum, autoritățile locale încep să se miște, după apatiția legii. Principala provocare este să facă ceea ce au omis în ultimii 21 de ani: să identifice toți proprietarii clădirilor mai vechi de 1978 și să-i notifice să-și facă expertiză. Așa cum arătam în articolul de ieri, din momentul notificării și până la consolidarea propriu-zisă pot să treacă și șase ani. Așa spune legea. După identificare, administrația locală notifică proprietarul, iar acesta are la dispoziție doi ani pentru a face expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a întregii clădiri.
După realizarea expertizei, proprietarul are la dispoziție doi ani pentru realizarea proiectului de consolidare și încă doi ani pentru lucrările de consolidare.
Primăria Craiova a început să scotocească prin arhivă și a reușit până acum să întocmească două liste. Una cu cele 21 de imobile care figurează deja încadrate într-un grad de risc seismic, printre care se regăsesc fostul sediu al ISU Dolj, un sediu al Finanțelor, o clădire a Spitalului de Boli Infecțioase, o grădiniță și mai multe case și blocuri de locuințe. Cea de-a doua listă prezintă situația clădirilor monument istoric din oraș, din care lipsesc date clare despre starea imobilelor. În unele cazuri, nici adresele nu mai corespund, dar lista se poate completa pe măsură ce autoritățile descoperă în arhivă documentele necesare. Dacă mai există.
Doar cinci monumente istorice cu grad seismic
Potrivit listei actualizate la nivelul acestui an a monumentelor istorice din Craiova, întocmită de Direcția de Urbanism a primăriei, conform Monitorului Oficial al României, mai puțin de un sfert dintre clădiri (62) se află în fază de consolidare sau au fost deja consolidate. Despre restul până la 262 nu se știe mare lucru. Nu au nici expertiză tehnică, nu au fost nici consolidate. Pe listă, doar cinci clădiri sunt încadrate ca prezentând risc seismic, dar datele de identificare sunt neclare. De exemplu, fosta școală de fete de pe strada Madona Dudu nr. 1 figurează ca fiind în procedură de execuție pentru consolidare. Clădirea prezintă risc seismic de gradul doi și nu este clar dacă ea este o anexă a actualului Muzeu al Olteniei, amplasată peste drum de muzeu, reabilitat integral din fonduri europene, sau este chiar sediul actualului muzeu, pentru că, astfel, datele din tabel nu ar mai fi de actualitate. O altă neclaritate apare în cazul imobilului trecut pe strada Nicolae Titulescu nr. 2, cu grad trei de risc seismic. El este prezentat ca fosta casă Ghizdăvescu, care, de fapt, se află pe strada Amaradiei nr. 3 și este reabilitată. Pe Titulescu nr. 2 este, în realitate, un bloc de locuințe. O posibilă variantă ar fi ca nomenclatorul stradal să se fi schimbat și, în loc de Titulescu nr. 2 să fie nr. 4. Aici se află clădirea retrocedată, neconsolidată, în care a funcționat până acum câțiva ani Curtea de Apel Craiova. Monumente istorice cu risc seismic oficial mai sunt pavilionul administrativ al Spitalului „Filantropia“ de pe strada Constantin Brâncuși nr. 3 (grad 3), casa Ștefan Pârşcoveanu de pe strada Iancu Jianu (grad 4) și biserica din lemn a Mitropoliei Oltenia „Toți Sfinții“ – Tălpășești de pe strada Mitropolit Firmilian (grad 4). De fapt, Mitropolia Oltenia figurează cu cele mai multe imobile monument istoric, 40 la număr, din care o parte consistentă au fost sau sunt în proces de consolidare.
Clădirea Prefecturii – neconsolidată
Pe lista primăriei figurează și monumente istorice în care funcționează instituții de stat cu sute de angajați. De exemplu, sediile Primăriei Craiova de pe strada A.I. Cuza de la numerele 1 și 7 sunt în procedură de consolidare, la fel Biblioteca „Omnia“ de pe strada Mihail Kogălniceanu, Universitatea din Craiova sau Colegiul „Carol“. În cazul acestuia din urmă, două sectoare, cel dinspre strada Mihai Viteazul și cel dinspre curtea interioară, au fost deja consolidate, iar al treilea, care reprezintă Opera Română, este în procedură de execuție. Despre alte sedii de instituții, lista nu spune nimic. De exemplu, clădirea Prefecturii nu a fost nici expertizată, nici consolidată. În aceeași situație este și sediul Jandarmeriei. În cazul Tribunalului Dolj, clădirea nu prezintă nici expertiză, nici consolidare, dar datele sunt vechi, deoarece în prezent se lucrează la un nou sediu cu mai multe etaje al instituției. În privința multor altor câteva zeci de clădiri proprietate privată a unor persoane fizice sau firme nu există nici un fel de date. De exemplu, pentru Casa Barbu Drugă, deținută de Dinel Staicu prin intermediul unei asociații creștine, sau hotelul NewYork al lui Adrian Mititelu, datele lipsesc.
Centrul Istoric – frumos colorat, dar șubred
Pe lângă imobilele monument istoric, alte câteva mii trebuie inventariate de primărie, astfel încât aceasta să-i notifice pe proprietari să realizeze expertiza tehnică. Pentru aceasta, municipalitatea merge pe două piste: încearcă să strângă date despre notificările trimise deja de-a lungul timpului, lucru anevoios și greu de realizat, și să conceapă un text prin care să-i notifice pe proprietari, dar care să-i și determine să facă expertiza mai repede de doi ani. „Până acum am găsit o listă de notificări din 2007 cu 103 proprietari, dar nu știm ce s-a întâmplat după aceea. Este greu să-i notifici pe toți, deoarece multe case au fost demolate, s-au schimbat proprietarii și este foarte posibil ca unii dintre ei să nu-și fi deschis carte funciară pentru că nu au vândut imobilul. Din cauza faptului că legea prevede termene foarte mari între notificare, expertiză și consolidare, ne gândim să concepem un text de notificare care să stea în picioare juridic, dar să-i și determine pe proprietari să întocmească expertiza mai devreme de doi ani“, a spus viceprimarul Dan Dașoveanu.
Una dintre marile provocări ale municipalității este Centrul Istoric al Craiovei. Foarte puține din clădirile din zonă, monumente istorice sau nu, au fost expertizate, conform președintelui Ordinului Arhitecților – filiala Oltenia, Radu Ionescu. „În Centrul Istoric, foarte puține clădiri au fost expertizate și consolidate. A fost vopsită fațada, dar nu se știe cât de sigure sunt la un eventual cutremur“, a spus el.
Spitalul de Urgență, risc seismic de gradul doi
Una dintre clădirile încadrate în grad seismic doi este Spitalul Județean de Urgență Craiova, aflat în proprietatea Consiliului Județean Dolj. Potrivit expertizei întocmite de o firmă la solicitarea Ministerului Sănătății, consolidarea acestuia ar costa aproximativ 50 de milioane de euro, bani pe care instituția încearcă să-i atragă din fonduri europene.
Lege greu de aplicat
Dacă ar fi să respecte legea ad literam, autoritățile ar trebui să interzică activitatea în clădirile unde funcționează instituții de stat. Norocul unora este că respectivele clădiri nu au fost expertizate, deci câștigă cel puțin șase ani până când ele ar trebui consolidate, așa cum spune noua lege. Cele deja expertizate și incluse într-un grad de risc ar trebui închise. Ca și în cazul verificării autorizațiilor de securitate la incendiu, controlul ar trebui să-l facă echipe mixte formate din inspectori de la ISU, Jandarmerie, Poliție Locală. „Așteptăm să vedem când va începe acțiunea la nivel național. Nu noi facem controlul, ci echipele care se vor forma. Vom vedea atunci când se va lua o decizie“, a explicat inspectorul-șef al ISU Dolj, Constantin Florea.
