Principalii beneficiari ai fondurilor europene, Primăria Craiova și Consiliul Județean Dolj, ar putea fi nevoiți să plătească din bani proprii circa 20 de milioane de euro pentru a finaliza proiectele începute și neterminate până la sfârșitul acestui an. Suma de achitat poate scădea în funcție de ritmul lucrărilor. Cu cât crește gradul de realizare a obiectivelor finanțate pe bani europeni în următoarele trei săptămâni, cu atât plătesc mai puțin din bugetul local. Ducerea la final a proiectelor este obligatorie, altfel cele două instituții vor fi obligate să ramburseze toți banii primiți pentru respectivele lucrări. În Craiova, multe proiecte nu vor putea fi realizate complet și decontate până la 31 decembrie, dar atât beneficiarii, cât și firmele se pot folosi de un artificiu prin care să atragă cât mai mult din fondurile aferente bugetului fiecărui proiect.
Doar trei săptămâni au mai rămas până la sfârșitul anului, termenul limită de finalizare a proiectelor finanțate din bani europeni, iar Craiova așteaptă cu sufletul la gură finalizarea lucrărilor din principalele șantiere deschise în urmă cu mai multe luni. Așa cum era de așteptat, au apărut întârzieri care vor obliga autoritățile locale să scoată bani din bugetul local. De ce întârzieri? Două sunt cauzele principale: proiectele incomplet realizate, ceea ce a dus la modificarea lor, deci timp pierdut, și ritmul de lucru lent la care s-au adăugat diferitele obstacole pe care muncitorii le-au întâlnit pe șantiere. Conștiente că nu vor termina la timp lucrările contractate cu diferite firme, Primăria Craiova și Consiliul Județean Dolj au comunicat Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Vest Oltenia procentele din lucrări pe care și le-au asumat că le vor finanța din surse proprii în 2016. La solicitarea GdS, ADR a prezentat o sinteză a situației actuale a principalelor lucrări din Craiova finanțate din fonduri UE, care arată că puține proiecte au șanse să fie finalizate complet până la sfârșitul acestui an. Procentele de nerealizare variază între 0,5% și 80%, iar suma totală pe care cele două instituții vor fi obligate să o scoată din bugetele locale va fi de aproximativ 20 de milioane de euro (88,6 milioane de lei). O particularitate a proiectelor din Planul Operațional Regional împiedică beneficiarii, adică autoritățile locale, să poată faza proiectele atrase și finanțate. Fazarea permitea ca sumele rămase necheltuite pe exercițiul financiar al UE 2007-2013 pe lângă cei doi ani în plus acordați României să poată fi cheltuite din banii alocați de Uniunea Europeană pe actualul exercițiu financiar 2014-2020.
Ambulatoriul cu emoții
Potrivit sintezei realizate de ADR la solicitarea GdS, cel mai întârziat proiect din Craiova aparține Consiliului Județean Dolj. Este vorba despre Centrul Internațional Brâncuși, cunoscut publicului ca Muzeul Brâncuși, unde stadiul fizic al lucrărilor este de doar 5% din total. Cu toate acestea, CJ Dolj speră că în acest an lucrările vor ajunge la 20%, iar diferența de 80% va fi plătită din bani proprii în primele luni ale anului viitor. Întârzierile au apărut din cauza unor conducte apărute ca din senin sub terenul unde era organizat șantierul, conducte care a trebuit să fie mutate. Mutarea a necesitat însă obținerea altor autorizații de construcție, deci timp pierdut. Cum valoarea contractului atribuit în luna mai anul acesta este de 7,3 milioane de euro, cele 80 de procente asumate de CJ Dolj că vor fi suportate de el înseamnă 5,8 milioane de euro. Potrivit ADR, până în prezent firma care a câștigat contractul a executat grinda de ghidaj și lucrează la pregătirea platformei de lucru pentru turnarea pereților mulați. CJ Dolj nu a solicitat plata nici unei sume până acum. Alt proiect cu procent relativ mare de nerealizare este rebilitarea, modernizarea și echiparea ambulatoriului de specialitate al Spitalului Județean de Urgență Craiova. Potrivit ADR, stadiul implementării lui este de 75%, iar lucrările cuprinse în contractul de bază au fost realizate în proporție de 99%. Aici, problema este că în ianuarie 2014 comisia care trebuia să recepționeze lucrarea s-a opus acestui lucru și a cerut realizarea unor lucrări suplimentare solicitate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dolj. Proiectul tehnic pentru realizarea lucrărilor suplimentare este în curs de execuție și se face din fonduri proprii ale CJ Dolj. În acest proiect, consiliul și-a asumat că va plăti la anul 25% din suma totală a contractului de 8,2 milioane de euro, ceea ce înseamnă puțin peste două milioane de euro. Până în prezent, instituția a solicitat plata a 41,98% din cheltuielile proiectului.
Parcul „Romanescu“, blocurile și bazinele de înot
Modernizarea Parcului „Nicolae Romanescu“, proiect al Primăriei Craiova, nu va fi nici ea finalizată în acest an. Potrivit datelor ADR, stadiul fizic de execuție a lucrărilor este de 10%, dar primăria speră să cheltuiască 40% până la finalul lui 2015. Municipalitatea și-a asumat că va plăti din fonduri proprii diferența de 60%. Asta înseamnă că, din suma totală de 47,3 milioane de lei fără TVA, primăria va plăti peste 35 de milioane de lei. În prezent, constructorii lucrează la alei, la sistemul de irigații și de iluminat, la împrejmuirea cu gard și execută lucrări de arhitectură la casa grădinarului.
Procente mari de nerealizare a proiectelor din fonduri europene au fost asumate de primărie și în privința programelor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe. De exemplu, în programul de „eficiență energetică prin facilități de finanțare pentru creșterea economică a municipiului Craiova Effect 20.1“, procentul asumat de primărie este de 20% din valoarea totală de 7,2 de milioane de lei fără TVA a lucrărilor. În bani, cele 20 de procente înseamnă aproape 1,8 milioane de lei. Celălalt program similar, dar denumit Effect 30.1, are un grad asumat de nerealizare de 10%. Cum valoarea totală a proiectului este de 1,5 milioane de lei fără TVA, înseamnă că primăria va plăti din fonduri proprii 184.000 de lei. Datele ADR arată că primăria nu a solicitat plata nici unei cheltuieli și că, din cele trei blocuri incluse în proiect, doar la unul au fost recepționate lucrările, iar la celelalte, lucrările realizate sunt în jur de 50%.
10% este întârzierea asumată de primărie și în cazul complexului de agrement acvatic din Parcul Tineretului, Water Park. Potrivit ADR, stadiul fizic al execuției lucrărilor este de 65%, iar în prezent se efectuează lucrări de turnare a betonului amprentat, se vopsesc bazinele, se fac amenajările peisagistice, se montează tobogane și se lucrează la scările exterioare de acces la cele trei obiective: cabină poartă, clădiri administrative și clădire bazine. Cele zece procente asumate să fie plătite din bugetul local înseamnă 8,6 milioane de lei. Valoarea totală a proiectului este de peste 86 de milioane de lei, din care 41,1 milioane de lei cofinanţare de la bugetul local, 30,3 milioane de lei contribuţia Uniunii Europene și 14,5 milioane de lei valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional. Până în prezent, doar 45% dintre cheltuielile totale au fost solicitate la plată și doar 35% au fost autorizate.
Șanse mari de finalizare integrală a proiectului are parcarea subterană de la Teatrul Național. Primăria și-a asumat că va plăti din bugetul local 5% din proiect, adică 2,4 milioane de lei. Din valoarea totală a proiectului de 48,8 milioane de lei fără TVA, au fost solicitate 65%, iar autorizate au fost doar 48%. Potrivit ADR, constructorul lucrează în prezent la rampa de ieșire din parcare, la calea de acces și scări de ieșire la Teatrul Național, montează drenuri, instalațiile de curenți slabi și instalațiile electrice exterioare, montează uși antifoc și face umpluturile cu pământ.
Bariera Vâlcii trage proiectul în jos
În cazul proiectului de reabilitare a celor trei mari artere de circulație, Râului, Bariera Vâlcii și Caracal, primăria și-a asumat plata a 10% din proiect, adică aproape cinci milioane de lei din cele 40 de milioane de lei fără TVA. Stadiul fizic al lucrărilor de pe strada Râului este de 92%, iar muncitorii lucrează în prezent pe tronsoanele 1 dreapta și 3 stânga la trotuare, borduri, pista de biciclete și fac umpluturi cu piatră spartă. În Bariera Vâlcii, lucrările sunt realizate în proporție de 80%. Procentul de cheltuieli solicitate este 49%, iar 40 au fost și autorizate.
Un proiect în privința căruia primăria se arată optimistă este cel referitor la dezvoltarea transportului ecologic din oraș, care presupune lucrări la cabluri electrice, amenajare parcări și turnarea unui strat nou de asfalt pe strada Calea București. Stadiul fizic al proiectului este de 85%, primăria crede că până la 31 decembrie va ajunge la 99,5%, dar procentul cheltuielilor solicitate până acum este de doar 8%, iar cel autorizat la plată – de 1%. Municipalitatea consideră că va plăti din fonduri proprii peste cota de cofinanțare care îi revenea conform contractului de finanțare, doar 0,5%, și asta pentru publicitate și pentru promovarea proiectului. Valoarea totală a proiectului este de 29 de milioane de lei fără TVA.
Cele două raze de lumină
Singurele două proiecte care ar putea fi finalizate și decontate la termen pentru a nu plăti în plus din bugetele locale sunt „Centrul turistic pentru agrement si sport“ al Consiliului Județean (CJ)Dolj și „Modernizarea liniei de tramvai“ al Primăriei Craiova. Primul este realizat în proporție de 82%, dar consiliul susține că proiectul va fi finalizat până la 31 decembrie. CJ a solicitat plata a 36% din cheltuielile totale, iar autorizate au fost 12%.
Stadiul fizic pentru execuția de lucrări este de 82%. Centrul turistic are o valoare totală de 11,3 milioane de lei fără TVA, din care CJ Dolj contribuie cu 50% din sumă. Cel de-al doilea proiect, de reabilitare a șinelor de tramvai, este finalizat, dar procentul de solicitare și autorizare a cheltuielilor efectuate este în jur de 80%.
Beneficiarii bagă mâna în buzunar și așteaptă decontarea
Datele de mai sus pot suferi modificări importante în timpul care a mai rămas până la finalul anului. „Procentele prognozate pentru anul viitor pot suferi modificări, în sensul că, în funcție de ritmul lucrărilor, condiții favorabile meteo etc., procentele de realizare până la 31 decembrie 2015 pot crește. Între stadiul fizic și cel financiar pot apărea diferențe, ca urmare a faptului că pot exista lucrări executate care încă n-au făcut subiectul unor decontări (situațiile de lucrări pot fi în diferite stadii de verificare/autorizare de către diriginte, beneficiar, OI – Organism Intermediar sau AM – Autoritate de Management). Între procentul de cheltuieli solicitate și cel de cheltuieli autorizate pot exista diferențe ca urmare a cererilor aflate în verificare la OI/AM“, se arată în răspunsul ADR. Beneficiarii au pierdut prima posibilitate, aceea de a nu plăti ei banii și a aștepta decontarea lor de la București. Termenul pentru această facilitate a expirat acum trei zile, pe 7 decembrie. După această dată, orice sumă solicitată de firmele de construcții trebuie plătită de primărie sau Consiliul Județean, iar apoi trebuie să aștepte rambursarea ei. „Conform instrucțiunilor AMPOR, beneficiarii pot depune cereri de plată la Organismul Intermediar (OI) până pe 7 decembrie 2015. De asemenea, cereri de rambursare se pot depune la OI până la data de 29 februarie 2016. Pentru a putea fi decontate, aceste cereri de rambursare trebuie să cuprindă cheltuieli efectuate și plătite pănă la 31 decembrie 2015. În concluzie, situația finală privind decontarea cheltuielilor către beneficiari va putea fi cunoscută după data de 30 aprilie 2015, când AMPOR va efectua ultimele plăți eligibile din contractele de finanțare“, se mai arată în răspunsul ADR. Mai simplu spus, până pe 7 decembrie, autoritățile contractante, primării, consilii etc. aveau două posibilități: 1. preluau cererea de plată de la firmele de construcții și o înaintau la aprobare, iar firma își primea banii direct de la Autoritatea de Managent, după ce documentația era verificată. Era un proces mai îndelungat pentru firmă, dar folositor pentru primării, care nu scoteau din buzunar decât partea lor de cofinanțare. 2. Primăriile puteau, până pe 7 decembrie, să suporte ele plata întregii cereri depuse de firmă și apoi făceau cerere de rambursare la București. În felul acesta, este mai bine pentru firmă, care își primește banii mai repede. Dată fiind situația actuală, Primăria Craiova și Consiliul Județean Dolj pot apela la un artificiu perfect legal pentru a cheltui cât mai mult din fondurile europene, chiar dacă lucrările se vor face în primele luni din 2016, și anume pot cumpăra cât mai multă materie primă pe care o vor folosi ulterior. În felul acesta, de exemplu, în cazul Muzeului Brâncuși, cheltuielile din fonduri europene pot depăși cu mult stadiul fizic al lucrărilor de la finalul anului.
