Spitalul Județean de Urgență (SJU) Craiova a obținut acreditare de nivel maxim, după ce a îndeplinit 85% dintre cerințe. Practic, asta presupune o standardizare a calității serviciilor medicale. Acreditarea este valabilă timp de cinci ani. În primăvara acestui an, evaluatorii urmează să ajungă la alte două spitale craiovene. Reprezentanții pacienților spun că procedura de acreditare a spitalelor ar trebui să fie schimbată.
Acreditarea este o procedură obligatorie prin care trebuie să treacă toate spitalele din România. Înscris încă din 2011 pentru a trece prin evaluarea Comisiei Naționale de Acreditare (CONAS) a spitalelor, care între timp a devenit Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS), Spitalul Județean Craiova a fost verificat în ultimele săptămâni ale anului 2015. Este prima dată când unitatea medicală a trecut prin această procedură. Ideea de acreditare apare în Legea sănătății nr. 95/2006, unde este precizat că fiecare spital, o dată la cinci ani, trebuie să fie evaluat. Pentru obținerea acreditării sunt analizați indicatori ce țin de curățenie, aparatură, circuite, documente, chestionare aplicate pacienților și aparținătorilor.În funcție de calitatea serviciilor oferite, fiecare unitate este încadrată într-un nivel de acreditare, adică „nivel acreditare maximă“ dacă se obține un procent de peste 85% al respectării indicatorilor urmăriți, „nivel acreditare cu încredere ridicată“ se referă la îndeplinirea unui procent cuprins între 75 şi 84,9%, categoria „acreditare cu încredere medie“ se acordă spitalelor care îndeplinesc un procent de 45-74,9% din numărul de indicatori, iar unităţile care îndeplinesc mai puţin de 45% dintre indicatori primesc calificativul „nivel neacreditat“.
Fiecare secție lucrează după protocoale clare
În urma evaluării, SJU a obținut un procent de respectare a indicatorilor de peste 85%. Pentru pacienți, această acreditare înseamnă o standardizare a calității serviciilor medicale. De exemplu, o injecție intravenoasă sau recoltarea de analize trebuie făcute de acum înainte standardizat în tot spitalul. Procedura nu trebuie să difere de la o secție la alta. Odată cu această acreditare, pentru fiecare act medical au fost stabilite protocoale clare, ceea ce înseamnă că este nevoie de acceptul pacientului pentru toate procedurile care i se fac. „Sunt formulare care au fost puse în foile de observație și în care va trebui să existe acceptul pacientului pentru tot ceea ce i se face. De exemplu, dacă este de acord să i se recolteze analize, dacă este de acord să folosim acele analize în proiecte de cercetare. Într-un fel sau altul presupune o standardizare a activității medicale. Însă, nu înseamnă că, dacă există o situație aparte, nu se poate face stânga sau dreapta de la aceste protocoale, dar din punct de vedere legal va trebui să lucrăm conform lor. SJU s-a înscris pentru acreditare în 2011. De atunci și până acum s-a lucrat uneori mai mult, alteori mai puțin pentru a fi puși la punct toți indicatorii urmăriți de comisie. În ultimul an s-a lucrat cel mai mult din acest punct de vedere“, a spus dr. Bogdan Fănuță, managerul SJU.
Spitalul nu are scară exterioară de incendiu
Acreditarea înseamnă și multă birocrație. Șefii de clinică, asistenții-șefi au fost nevoiți să pună la punct dosare cu sute de pagini. În plus, spitalul a trebuit să plătească o taxă a cărei valoare totală s-a ridicat la 200.000 de lei. „Practic, înseamă ca munca pe care o faci zilnic să o transpui într-o formă scrisă. Toți știm să facem injecție intramusculară, dar nu era nicăieri scris cum se face aceasta în cadrul spitalului nostru. Scrierea acestor proceduri este bună pentru că toți au după ce să se ghideze și știu că trebuie procedat într-un anume fel. Banii pentru taxă au venit din finanțarea primită prin contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate și este o sumă pe care fiecare spital o plătește comisiei naționale“, a adăugat managerul spitalului.
Evaluatorii au urmărit mai mulți indicatori. Au fost făcute analize pe ultimii doi ani în legătură cu investițiile și valoarea lor. „Unul dintre indicatori presupunea să avem scară exterioară de incendiu. Nu avem, deci a fost debifat. În ceea ce privește indicatorii care vizează condițiile igienico-sanitare am primit și un «Da», și un «Nu», pentru că, în anumite secții, condițiile s-au îmbunătățit, iar în altele încă mai este de lucru. La aparatură este un standard urmărit pentru categoria de spital în care ne încadrăm și nu suntem comparați cu alte unități, ci se urmărește dacă la nivelul acestei unități sunt îndeplinite anumite standarde. Avem laborator de analize pus la punct. Ce nu avem este o rețea care să ajute la transmiterea electronică a analizelor de la radiologie, astfel încât să nu mai fie date pe hârtie din mână în mână, ci să urce în sistemul informatic al spitalului“, a precizat dr. Fănuță.
Comisii interne evaluează lunar activitatea
Acreditarea primită este valabilă cinci ani, însă procesul de creștere a calități actului medical trebuie să continue. Peste cinci ani, comisia revine. În tot acest timp, la nivelul spitalului se vor face lunar comisii interne care să analizeze activitatea medicală. În plus, metodele după care înainte se lucra o să fie mult mai aspre. „Trebuie să continuăm îmbunătățirea servicilor medicale și să analizăm lunar activitatea, ceea ce până acum noi nu prea făceam. În fiecare lună o să fie comisii care o să se ocupe de acest lucru. Una se ocupă de analiza foilor de observații, alta de analiza consumului de medicamente sau a securității în muncă. De exemplu, înainte erau criterii de internare care lăsau mai mult la latitudinea fiecărui medic dacă cineva este internat sau nu. De acum, ele sunt mai stricte. Sunt adoptate la nivel de secție, după care trec prin Consiliul Medical și sunt aprobate de Comitetul Director. Poate că un medic la început de carieră vrea să interneze toți pacienții din diverse motive, dar nu se va mai putea face acest lucru. Sau dacă protocolul spune că o anumită intervenție trebuie să se facă laparoscopic, toți chirurgii trebuie să învețe și să procedeze așa“, a mai spus dr. Bogdan Fănuță.
Protocoalele și standardele stabilite ajută mult la identificarea vinovatului în cazul în care apar greșeli. Odată urmărit protocolul, se poate stabili dacă cineva a greșit sau nu și cine a fost acea persoană. De nivelul de acreditare primit depinde și valoarea contractului pe care SJU îl va încheia anul viitor cu Casa de Asigurări de Sănătate. Având în vedere procentul obținut, valoarea contractului va rămâne la fel.
„Acreditarea este mai degrabă o formalitate“
Procedura de acreditare a spitalelor ar trebui să fie schimbată, susțin unii reprezentanți ai pacienților. Aceștia precizează că ar trebui să fie redusă birocrația și să se pună mai mult accent pe stimularea personalului medical și pe lucrurile practice. „Acreditarea este mai degrabă o formalitate. Noi avem în cadrul Consiliului Director al autorității un reprezentant. Acum lucrăm la alcătuirea unui grup de lucru la nivelul asociației pentru a elabora noi propuneri, pentru că actualul criteriu de acreditare este total depășit. Este mai mult un șir de cerințe pe care spitalul trebuie să le îndeplinească, dar multe dintre ele sunt depășite sau sunt inutile. Un exemplu este chestionarul de satisfacție al pacientului stabilit prin CONAS. Pe lângă acesta, în spitale mai este un chestionar de satisfacție stabilit prin Ordinul nr. 145 pentru consiliul de etică și la unele spitale mai este un chestionar stabilit de manager. Se bat cap în cap. În plus, este depășit modul de angajare, de salarizare. Nu există o modalitate de stimulare a personalului medical în funcție de cantitatea și calitatea muncii, managerul nu are la dispoziție instrumente pentru motivarea personalului“, a spus Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP).
„Comisia urmărește hârtiile“
Totodată, reprezentantul pacienților este de părere că evaluatorii ar trebui să urmărească mai mult activitatea din teren și mai puțin hârtiile. „Sunt și problemele legate de pachetele de servicii oferite de spitale. Unitatea cu cel mai înalt grad trebuie să aibă toate specialitățile, ceea ce este o prostie. Asta pentru că spitalele încearcă, la modul formal, să alcătuiască tot felul de compartimente pe anumite specialități ca să facă față acreditării. În cazul în care nu are spațiu și personal, încheie un contract cu alt spital sau cu o anumită clinică pentru ca să îi ofere pacientului setul complet. Asta este o formalitate. Am descoperit că acest lucru nu funcționează. Pacientul nu este transferat, este externat și reinternat la cealaltă unitate. Comisia urmărește hârtiile. De exemplu, referitor la infecțiile nosocomiale se uită dacă există medic epidemiolog, dacă se fac raportări o dată pe săptămână la Direcția de Sănătate Publică, ce se raportează. Uneori intră în amănunte inutile și care țin de organizarea spitalului. Nu urmărește nimeni dacă cineva aplică tot ce e scris pe hârtie“, a încheiat Vasile Barbu.
Anul trecut, și Spitalul de Neuropsihiatrie din Craiova a obținut acreditarea. În primăvara acestui an, comisia de acreditare urmează să ajungă la Spitalul „Filantropia“ Craiova, precum și la Spitalul Căi Ferate Craiova.
