Telenovela contractului de peste opt milioane de euro prin care Primăria Craiova a achiziționat mai multe locuri de joacă de la o firmă din București continuă. După ce a recepționat oficial, fără probleme, o parte din ele și a plătit până acum trei milioane de euro, municipalitatea a considerat că locurile de joacă reprezintă un pericol pentru viețile copiilor și că a fost păcălită de firmă după ce un tobogan și un echipament de fitness s-au rupt și s-a descoperit că materialele din care erau confecționate nu respectau cerințele din caietul de sarcini. Din acest motiv a reziliat contractul unilateral, a dat firma în judecată și i-a cerut toți banii înapoi. A pierdut însă, în primă instanță, la Tribunalul Dolj, dar mai are o șansă la Curtea de Apel. La rândul ei, firma a dat primăria în judecată pentru continuarea contractului, susținând că acuzațiile nu au nici un temei, deoarece primăria a recepționat, inițial, fără probleme locurile de joacă, iar cele rupte au fost vandalizate din cauză că Poliția Locală nu asigură paza lor. În acest război pierd și primăria, și craiovenii: primăria pentru că a plătit o sumă foarte mare pe locuri de joacă periculoase, după cum singură susține, pentru care acum trebuie să se judece ca să-i recupereze, iar craiovenii pentru că, din banii lor, municipalitatea a făcut o achiziție proastă și nesigură. Procesul intentat de primărie ar putea avea legătură și cu interesul DNA pentru acest contract, procurorii ridicând anul trecut mai multe documente din sediul instituției.
Înlocuirea locurilor de joacă vechi din Craiova cu unele moderne a fost ideea primarului Lia Olguța Vasilescu. Pentru a cumpăra aceste locuri, municipalitatea a pus la bătaie circa nouă milioane de euro, împărțiți pe o perioadă de patru ani sub forma unui acord-cadru. Licitația a fost lansată în septembrie 2013, dar una dintre firmele participante a cerut Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) anularea procedurii și modificare documentației de atribuire pe motiv că ea ar conține cerințe nelegale și excesive. CNSC a dat dreptate parțial firmei și a obligat primăria să facă modificările de rigoare. După reluarea procedurii, câștigătoare a fost declarată firma King Industrial Enterprises din București. Valoarea contractului de patru ani a fost de aproape 30 de milioane de lei fără TVA (8,2 milioane de euro cu TVA – n.r.).
Potrivit anunțului de participare, frecvența și valoarea contractelor ce urma să fie atribuite era următoarea: 2013: 1 contract subsecvent; 2014: 2 contracte subsecvente; 2015: 2 contracte subsecvente; 2016: 1 contract subsecvent; 2017: 1 contract subsecvent. Valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent era de 8.519.651,56 lei fără TVA. Din cele șapte contracte subsecvente, primăria a semnat și plătit până acum trei, aferente anilor 2013 și 2014, în valoare de 112 milioane de lei fără TVA, adică trei milioane de euro. Echipamentele au fost recepționate oficial pe bază de proces-verbal de către primărie, care, atunci, s-a declarat foarte mulțumită de produse. Din 2015, o dată cu interesul DNA pentru contract, municipalitatea nu a mai plătit nici un leu firmei, deși în 2015 era prevăzută încheierea a două contracte subsecvente.
O grosime cam „subțire“
Satisfacția a dispărut după ce reprezentanții ei ar fi descoperit că materialele erau de slabă calitate și nu respectau cerințele din caietul de sarcini. Pe la începutul anului trecut, primăria a aflat că mai multe tobogane și echipamente de fitness se deterioraseră. În februarie 2015, prin dispoziție a primarului, s-a constituit o comisie de verificare care s-a deplasat în cartierele Valea Roșie și Lăpuș, în Parcul Pușkin și pe Esplanada Craiovița. Acolo comisia ar fi observat că în materialul din care erau fabricate toboganele (polietilenă de înaltă densitate) erau spărturi mari sau mici, că dispăruseră mai multe figurine sau că mai multe ancore matrițate erau rupte. Ceea ce nu văzuse comisia oficială de recepție au văzut cei doi angajați trimiși de primar să măsoare grosimea materialului din care era fabricate toboganele. Concret, comisia a concluzionat că materialul avea în realitate o grosime de 3-4 milimetri, în loc de minimum 19 milimetri cât era cerința din caietul de sarcini. De asemenea, cei doi angajați au constatat că echipamentul de două persoane pentru întreținerea masei musculare ruginise și se rupsese, deoarece nu era din oțel galvanizat sau oțel inox așa cum era cerința, ci din tablă roluită, sudată longitudinal și vopsită. În martie, primăria a cerut firmei să înlocuiască echipamentele defecte, lucru care s-a și întâmplat, chiar dacă reprezentanții firmei se declarau deranjați de acest lucru, deoarece, spuneau ei, vina aparține primăriei pentru că nu asigură paza locurilor de joacă, iar acestea sunt vandalizate. „Am fost chemați să înlocuim piesele rupte, dar orice garanție acoperă doar defectele din fabrică. Noi am făcut un inventar și 80% dintre piesele cu probleme au fost furate. În caietul de sarcini se vorbește despre rezistența la vandalism, dar noi considerăm că este vorba de un vandalism ușor. Am solicitat să fie asigurată pază la aceste obiective, pentru că furturi au avut loc și în perioada în care se făcea montajul lor (…) Toboganele au grosime mai mare decât cerința minimă de 19 mm. Ei (primăria – n.r.) au cerut un minim, noi am venit cu un material foarte rezistent și răspundem pentru ceea ce am pus acolo. Dacă nu va fi asigurată pază și, astfel, evitate furturile, nu știu ce vom face. Aceste locuri de joacă au trecut printr-o procedură, au fost recepționate. Am primit o notificare de la primărie în care ni se cere să înlocuim toate locurile de joacă în 15 zile, în caz contrar urmând să rezilieze contractul. Ne-am gândit că forțează nota. Noi am înlocuit până pe 2 aprilie piesele distruse sau furate, dar nu știu cât o vom mai putea face. Gândiți-vă că au crescut cheltuielile cu manopera și combustibilul și noi lucrăm pe vechile prețuri“, declara anul trecut, pentru GdS, Oana Șerban, manager proiect King Industrial Enterprises SRL. Luna următoare, în aprilie, folosindu-se de constatările comisiei trimise pe teren, primăria a notificat firma prin fax că acordul-cadru se reziliază începând cu data de 12 mai 2015. Și nu s-a oprit aici.
Primăria către King: Vrem toți banii înapoi
Municipalitatea a dat King Industrial în judecată la Tribunalul Dolj și i-a cerut să-i returneze toți banii plătiți, 13,8 milioane de lei, și să-i plătească daune morale de un milion de lei pe motiv că i-a afectat imaginea ca urmare a apariției în presă a unor articole despre oportunitatea achiziționării locurilor de joacă.
„King Industrial nu a respectat principiile privind calitatea și, cu bună știință, a furnizat și montat echipament necorespunzător. (…) Este evident că viețile copiilor au fost puse în pericol. Ei ar fi trebuit să beneficieze de locuri de joacă sigure și rezistente“, se arată în nota de constatare a comisiei primăriei depusă în instanță. Cum explica ea descoperirea problemelor abia după montarea locurilor de joacă? „Numai ca urmare a deteriorării a putut fi observat faptul că echipamentele au fost neconforme, astfel încât este evident că autoritatea a fost indusă în eroare cu intenție“, spune comisia.
King Industrial s-a apărat spunând că primăria dovedește rea-credință și face un abuz cerând returnarea banilor atâta timp cât a recepționat echipamentele. „Primăria Craiova nu a identificat concret care sunt elementele din cadrul echipamentelor de joacă la care se face trimitere, nu justifică modul în care nu s-ar fi executat obligațiile. Obligațiile au fost deja executate și recepționate încă din anul 2013/2014. Conformitatea lor a fost recunoscută de primărie prin eliberarea documentelor constatatoare. Toboganele și elementele de țeavă de la panoul despărțitor au fost recepționate la finalul executării contractelor subsecvente, acest fapt fiind consemnat în procesele-verbale de recepție potrivit cărora echipamentele au fost livrate și montate «conform caiet de sarcini și oferta adjudecată». O dată recepționată executarea contractului, nu se mai poate reveni asupra executării obligațiilor atâta timp cât autoritatea a verificat îndeplinirea lor și a eliberat garanția de bună execuție aferentă contractelor. King a înlocuit pe cheltuiala sa piesele rupte, distruse, și le-a completat pe cele furate, deși paza lor este atribuția Poliției Locale.
Municipiul Craiova a plănuit cu rea-credință rezoluțiunea acordului-cadru, încercând să găsească așa-zise neconformități, pe de o parte absurde, pe de alta minore raportat la valoarea acordului. Decizia de rezoluțiune este un abuz și o măsură nelegală“, se arată în răspunsul depus în instanță de King Industrial, care amenința și ea că va da primăria în judecată pentru recuperarea pagubei în cazul în care nu va continua acordul-cadru prin încheierea a cel puțin două contracte subsecvente în 2015. Ca să fie convingătoare, firma a dat primăria în judecată la pachet cu Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public, instituție aflată în subordinea ei, și a cerut suspendarea și anularea dispoziției primarului prin care s-a reziliat contractul. King Industrial nu a reușit să suspende dispoziția, așa că trebuie să aștepte judecarea pe fond a procesului legat de anularea dispoziției, care are ca termen data de 22 ianuarie.
Nici primăria nu a avut succes în procesul prin care cerea returnarea celor 13 milioane de lei și plata daunelor morale de un milion de lei. În luna octombrie a anului trecut, Tribunalul Dolj a respins cererea ca fiind neîntemeiată. Judecătorul a motivat decizia luând în calcul mai multe aspecte.
Tribunalul Dolj a căutat dovezile și nu le-a găsit
În primul rând, magistratul a considerat că primăria ar fi trebuit să aducă dovezi certe că toate echipamentele livrate în cele 21 de locuri din Craiova nu respectă specificațiile cuprinse în caietul de sarcini sau în fișa tehnică a echipamentelor și nu să se mulțumească doar cu o notă de constatare a comisiei de verificare constituită prin decizie a primarului. Judecătorul a considerat că părerea acestora nu poate fi luată în calcul, deoarece, lucrând la primărie, concluziile lor nu pot fi imparțiale. „Trebuie remarcat că acele concluzii la care ajung membrii respectivei Comisii nu pot constitui o dovadă indubitabilă că există neconformitate în ceea ce privește grosimea materialului ce intră în componența toboganelor (…) din moment ce respectivele persoane fiind angajate ale UAT Craiova (Unitate Administrativ Teritorială – n.r.) nu au o poziție imparțială și echidistantă (…), ci reclamantul avea posibilitatea de a solicita efectuarea unei expertize care să stabilească, dincolo de un dubiu rezonabil, în ce măsură echipamentele (…) respectă sau nu respectă cerințele impuse“, se arată în motivarea judecătorului. Magistratul recunoaște că primăria a solicitat, totuși, efectuarea unei expertize, dar a făcut-o prea târziu și nu mai avea dreptul legal să ceară acest lucru. „O astfel de cerere nu a fost formulată prin cererea de chemare în judecată, ci abia la termenul de judecată din 22.09.2015, când instanța a constatat decădere reclamantului (primăria – n.r.) din dreptul de a solicita administrarea unei astfel de probe“, mai spune el. Judecătorul s-a întrebat retoric de ce primăria nu a constatat problemele cu ocazia recepției oficiale și a considerat că nu poate fi vorba de vicii ascunse. „Este inexplicabil de ce nu a fost sesizat acest aspect (grosimea de 3-4 milimetri, în loc de minimum 19 – n.r.) de către comisiile de recepție, din moment ce verificări cu privire la grosimea elementelor componente ale echipamentelor puteau și trebuia să fie realizate cu acel prilej, neputându-se considera că ar fi vicii ascunse care nu puteau fi constatate decât în urma deteriorării (…) clarificări nu pot fi aduse decât în urma efectuării unei expertize tehnice de specialitate“, arată magistratul. Apoi, judecătorul oferă un argument de care primăria avea să se folosească în apelul declarat la Curtea de Apel Craiova, acolo unde a ajuns procesul. „Deși este adevărat că eventualele deficiențe ale elementelor de țeavă de la echipamentele de agrement nu puteau fi sesizate de Comisiile de recepție, ci doar în urma ruperii țevilor, constatări de genul «materialul țevii nu este nici oțel galvanizat (…), nici oțel inox» (…) nu pot fi efectuate cu ochiul liber, ci trebuie prezentate mostre de materiale unui laborator autorizat pentru a testa țevile (…) Or, reclamantul (primăria- n.r.) nu a prezentat nici o dovadă că ar fi procedat astfel, dimpotrivă, pârâta (King Industrial – n.r.) a depus la dosar Raportul de Evaluare întocmit de ICECON SA – întocmit în urma prezentării pentru a fi încercate – a unui tobogan nou și a unuia pus în exploatare (…) care concluzionează că ambele tobogane sunt realizate din mase plastice cu aceleași caracteristici fizico-mecanice (…), iar degradarea suprafeței toboganului s-a produs ca urmare a unui impact cu un corp dur, cu energie superioară celei care poate apărea în utilizarea curentă“. Judecătorul își încheie argumentarea, spunând că primăria trebuia să constate neconformitatea tuturor echipamentelor pentru a cere restituirea întregii sume. În privința daunelor morale, magistratul a respins acordarea lor, spunând că despre acest lucru putea fi vorba doar dacă era de acord cu returnarea banilor. În plus, primăria nu a adus nici un articol de presă ca dovadă că a fost prejudiciată la imagine. „(…) trebuie evidențiat faptul că reclamantul (primăria – n.r.) nu a înțeles să depună la dosar vreun articol din presa centrală sau locală care să-i confirme că a suferit un prejudiciu de imagine în ochii cetățenilor(…)“, se arată în motivarea prin care Tribunalul Dolj a respins cererea primăriei de returnare a sumei de 13,8 milioane de lei și de acordare a daunelor morale de un milion de lei.
Heirup și de la capăt
Cu onoarea pierdută și imaginea șifonată, primăria a făcut apel la Curtea de Apel Craiova în care a atacat decizia judecătorului de la tribunal, spunând că acesta se contrazice și că nu a apelat la toate metodele legale pentru a afla adevărul. Municipalitatea a cerut Curții să ia în calcul mijloacele de probă care nu au fost admise de Tribunal. De exemplu, primăria spune că ar trebui angajat un expert autorizat, deoarece ea nu poate cheltui bani publici pentru analize de laborator, așa cum sugerase Tribunalul Dolj, dar a insistat asupra independenței comisiei înființată prin dispoziția primarului, aducând ca argument faptul că nu a fost numai un membru în Comisie, ci doi, cu ani de studii de specialitate. În concluzie, municipalitatea a considerat că judecătorul de la Tribunalul Dolj nu a studiat dosarul cu atenție și că „este evident că viețile copiilor au fost puse în pericol, în condițiile în care aceștia ar fi trebuit să beneficieze de locuri de joacă sigure și rezistente, așa cum au fost solicitate“, după cum se arată în motivarea apelului.
Primăria a avut, însă, o surpriză. Curtea de Apel Craiova a declarat apelul inadmisibil, prin autosesizare, deoarece, legislația în materie juridică suferise o schimbare. Curtea Supremă admisese în septembrie un recurs în interesul legii formulat de Curtea de Apel Suceava prin care, în domeniul achizițiilor publice, cum este și cazul Craiovei, sentințele tribunalului nu mai sunt atacate cu apel, așa cum prevedea legislația privind achizițiile, ci prin recurs. Practic, primăria va trebui să depună din nou documentele pentru recurs și să spere că instanța va considera că mai are acest drept, chiar dacă instituția nu are nici o vină pentru nerespectarea termenului legal de depunere. Concret, prin acest lucru se prelungește data la care primăria va afla dacă își recuperează sau nu banii de la King Industrial. În prezent, acordul-cadru este reziliat, dar el poate redeveni activ dacă firma din București va obține, în procesul deshis de ea, anularea dispoziției primarului. Chiar dacă, juridic, lucrurile sunt încâlcite, un lucru e sigur. Locurile noi de joacă din Craiova pun în pericol viețile copiilor, după cum spune chiar primăria. Atunci, de ce municipalitatea nu le scoate din uz și permite ca acest pericol să existe în continuare? Iată ce a răspuns primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, la o solicitare a GdS pe această temă: „(Locurile de joacă – n.r.) sunt un pericol dacă sunt rupte și s-au înlocuit toate toboganele rupte. RAADPFL are sarcina de a constata orice defecțiune și de a demonta aparatele, dacă ele nu se pot înlocui sau repara. Dacă se respecta caietul de sarcini cu 19 milimetri grosime, nu ar fi apărut nici un fel de probleme“. Din răspuns se înțelege că ele sunt periculoase doar dacă se rup, altfel sunt foarte bune. Numai că, în instanță, primăria a susținut că materialul de la tobogane, de exemplu, este de peste șase ori mai subțire decât ar trebui. Deci, ele sunt periculoase pentru că se pot rupe foarte ușor, nu doar după ce se rup. E ca și cum o bombă este periculoasă doar după ce a explodat.
Ce conține un loc de joacă
Potrivit caietului de sarcini, sunt 30 de tipuri de echipamente, destinate copiilor, împărțite pe două categorii de vârstă: 2-6 ani și 3-13 ani plus echipamente de fitness. Locurile de joacă sunt formate din balansoare, leagăne, carusele, minicarusele. Echipamentele de fitness sunt destinate întreținerii și dezvoltării mușchilor abdominali și taliei, mușchilor de la picioare, mâini și ai spatelui, mersului. Ansamblul mai conține o bicicletă pentru două persoane. Locul de joacă este delimitat prin gard de lemn viu colorat, iar pe jos este montat un covor din cauciuc care ar trebui să reziste inclusiv la arsurile provocate de țigările aruncate pe jos.
Poliția Locală: Nu putem asigura paza, dar patrulăm
Locurile de joacă nu pot fi supravegheate permanent, după cum declara mai demult directorul Poliției Locale Craiova, Octavian Mateescu. „Locurile de joacă nu pot fi păzite de Poliția Locală în permanență. Paza se face cu personal contractual. Poliția Locală nu are atribuții de pază. Supravegherea nu se poate face decât prin patrulare. Un post de pază înseamnă cinci oameni. O patrulă de doi oameni care patrulează 24 de ore din 24, 30 de zile pe lună înseamnă zece persoane. Sunt oameni care spun că sunt 278 de polițiști locali pe ordine publică. Da, dar nu sunt toți, există concedii, concedii medicale, zile de repaus sâmbătă, duminică, program de noapte, program de zi. Deci este foarte greu să asiguri paza la un anumit obiectiv. Cred că nici o poliție locală din România nu are posibilitatea să asigure paza la toate obiectivele și domeniul public al unei localități. Locurile de joacă sunt incluse în anumite etape de patrulare, se stă mai mult în intervalul orar când știm că sunt mai aglomerate, dimineața și seara. Vandalizarea nu se întâmplă sub ochii lor. Au fost mai multe probleme când au fost montate aceste locuri de joacă, nu neapărat pentru vandalizare, ci pentru că oamenii nu au înțeles că acele aparate sunt pentru anumite categorii de vârstă. Multe dintre aparate se dezmembrează, le mai strângem și noi, mai chemăm și colegii de la RAADPFL. Acum lucrurile cred că s-au așezat“, spunea Mateescu. Lucrurile nu s-au așezat, ci au „explodat“.
