Sistemul de sănătate le dă de furcă spitalelor publice. Situația în care se găsesc unitățile medicale este una cu două tăișuri: ori refuză pacienții, ori depășesc contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate. Uneori, bolnavii sunt reprogramați pentru începutul lunii, când vin banii, însă în cele mai multe situații sunt internați, iar spitalul înregistrează cheltuieli care se recuperează cu greu sau deloc.
Spitalele de stat trebuie să facă slalom printre condițiile stabilite de contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) și cerințele bolnavilor. Legea sănătății nr. 95/2006 spune că „spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse, conform legii“. CAS joacă astfel principalul rol în funcționarea unităților sanitare.
Tot Legea sănătății prevede la art. 189, alin. 1, următorul lucru: „Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurări de sănătate se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări de sănătate, în condiţiile stabilite în contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate“.
În funcție de gradul de ocupare a paturilor, de durata medie de spitalizare, de indicele de complexitate a cazurilor (ICM) fiecare spital primește a anumită sumă de bani de la CAS pentru un număr de pacienți care diferă de la o unitate la alta.
De exemplu, Spitalul Municipal „Filantropia“ Craiova are contract cu CAS pentru 2.000 de pacienți lunar. Problema este că aici vin pentru îngrijiri medicale mai mulți pacienți decât numărul prevăzut în contract și pentru care spitalul nu mai primește nici un ban de la Casă.
„În fiecare lună sunt tratați mai mulți pacienți față de numărul prevăzut în contract. În medie, între 500 și 800 de bolnavi ajung în acest spital peste numărul specificat în contract. Depinde de perioada anului în care ne aflăm, în preajma sărbătorilor avem mai mulți pacienți. În lunile septembrie-octombrie sunt multe cazuri la ginecologie. După banii de la CAS pe data de 25 a lunii ar trebui să nu mai internăm pe nimeni. Dar nu se pune problema de așa ceva.
Cheltuielile curente sunt achitate de primărie, curent, apă, căldură, revizii la aparatele medicale. Bani mai vin, dar nu mulți, din coplată, care este zece lei. De plata acesteia sunt scutiți cei care au pensie mai mică de 700 de lei, gravidele și alte categorii. Ceva bani mai revin și din proiectele de cercetare. Neasigurații vin de obicei să se interneze prin Urgență și atunci primesc medicamemte și investigați gratuit“, explică Elena Crăiniceanu, director financiar al Spitalului „Filantropia“.
În medie, 10.000 de pacienți în afara contractului la SJU
Problemele cele mai spinoase apar la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Craiova, unitatea la care vin bolnavi din toate județele Olteniei. SJU are contract cu CAS pentru 53.987 de pacienți anual, însă în acte figurează cu peste 10.000 de pacienți pe an în afara contractului.
Directorul financiar al spitalului, Gabriela Tănase, spune că la fiecare negociere de contract solicită ca decontarea să vizeze mai mulți bolnavi, dar nu s-a reușit.
„Avem contract cu CAS pentru 53.987 de pacienți anual, dar anul trecut am avut 64.204 pacienți. Asta înseamnă că rămân în medie peste 10.000 de pacienți pentru care nu am primit bani. Fiind spital de urgență, suntem obligați să primim toți pacienții veniți din județele Olteniei. Nu este însă normal să nu ne fie decontate toate cazurile. La fiecare trimestru când se face regularizare de către CAS, conform Ordinului nr. 1043 din 2010, facturez și realizările peste valoarea de contract pe o factură separată. CAS îmi decontează la regularizare doar o parte dintre cazurile venite peste valoarea de contract, iar la sfârșit de an spitalul dă CAS în judecată pentru a recupera și restul de bani, dar procedurile sunt greoaie și durează. Ne judecăm pentru acești bani din 2010, 2011, 2012, dar nu avem încă rezoluții definitive. CAS Dolj ne spune că ei fac toate demersurile, dar Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu le-a dat decât atâția bani câți ne-au decontat. Noi și la fiecare negociere spunem că ne trebuie contract pentru mai mulți pacienți“, a explicat Gabriela Tănase, directorul financiar al SJU Craiova.
Veniturile din alte surse, o mână de ajutor
Nici spitalele mai mici din județ nu sunt ferite de limitările bugetare. Lunar, Spitalul din Dăbuleni primește de la CAS bani pentru 240 de pacienți. În realitate însă, aici ajung pentru îngrijiri în jur de 300 de bolnavi. Ceea ce în bani înseamnă cam 66.000 de lei, sumă nedecontată de Casa de Asigurări Dolj. În plus, pentru spitalele de gradul IV, așa cum este unitatea sanitară din Dăbuleni, din tariful pe care un spital îl primește în general pentru un caz se scade 25%.
„Spitalul consumă, dar bani nu putem să îi luăm. Legea spune că nu ai voie să refuzi pacientul. Există luni în care avem 270 de pacienți, dar și perioade în care avem și 400. Tariful pentru un pacient internat în general pentru spitale este de 1.475 de lei, dar noi, prin gradul în care ne încadrăm, primim doar 1.106 lei. Acest tarif este primit de spital pe caz, adică atât primește spitalul pentru zilele de spitalizare ale bolnavului. Spitalele județene primesc tarife mai mari, cred că au în jur de 2.000 de lei pentru un caz. Ca să putem face față cheltuielilor generale, ne ajută Consiliul Județean Dolj, care ne dă bani pentru aparatură, utilități, combustibil, mentenanța aparaturii. Iar noi încercăm să reducem cât putem cheltuielile. CJ ne ajută însă pe parte de investiții, utilități. Pe servicii nu pot să ne dea bani. Datorii nu avem pentru că strângem din toate părțile și acoperim până la urmă gaura. Mai strângem din coplată, care este șapte lei pentru pacient. Legea prevede ca aceasta să fie între cinci și zece lei. Bani în spital mai vin și din serviciile medicale la cerere, pentru care neasigurații plătesc. Facem analize medicale, electrocardiograme“, a precizat Ileana Măricuţoiu, managerul Spitalului din Dăbuleni.
Ca să poată funcționa, spitalele publice pot realiza venituri suplimentare. Acestea pot proveni, după cum spune Legea sănătății, din donaţii şi sponsorizări, asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică, închirierea unor spaţii medicale, echipamente sau aparatură medicală către alţi furnizori de servicii medicale, în condiţiile legii, servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terţi, contracte de cercetare.