Demisia directorului de la SC Piețe și Târguri Craiova SRL, criteriile pe baza cărora se asfaltează anumite străzi din oraș și panourile rutiere de 600.000 de euro au fost subiectele intens dezbătute ieri de consiliul local întrunit în ședință ordinară, la care primarul a lipsit, spre dezamăgirea consilierilor din opoziție.
Subiectul panourilor rutiere de 600.000 de euro cumpărate de Primăria Craiova în decurs de un an, prezentat ieri în GdS, a încins discuțiile dintre consilieri. Articolul a prezentat o analiză a costurilor medii pe panou, pornind de la un proiect de hotărâre prin care două loturi de panouri erau date în administrarea Regiei de Administrare a Domeniului Public. Concret, potrivit formulării din tabelul întocmit de primărie, Regia prelua 27 de indicatoare în valoare de 517.059 de lei și încă 128 de indicatoare rutiere în valoare de 1.733.316 lei. Astfel, costul mediu la primul lot era de 13.500 de lei, iar la cel de-al doilea – aproape 20.000 de lei. Cel care a ridicat problema oportunității și a prețului a fost consilierul PNL, Marinel Florescu. „Aș dori să întreb executivul despre ce fel de indicatoare este vorba și cum s-a ajuns la acest preț pe bucată. De asemenea, suma totală cheltuită din buget este de aproximativ o jumătate de milion de euro (600.000 de euro – n.r.), sumă prea mare pentru un an dacă analizăm prin comparație cu suma cheltuită pentru spitalele craiovene. Cineva mai hâtru mi-a atras atenția, spunând că, dacă ar avea 30.000 de lei, s-ar apuca să construiască o casă la țară“, a spus el. Cel care i-a răspuns a fost viceprimarul Craiovei, Mihail Genoiu. Viceprimarul a fost pus într-o situație rușinoasă de subalternii săi, care i-au prezentat calcule eronate pe care Genoiu le-a prezentat în ședință pentru a contrazice sumele din articolul GdS. „Am văzut și eu articolul din Gazeta de Sud, de fapt am avut și discuții cu redactorul care a scris articolul“, a început viceprimarul să explice situația. Apoi a continuat: „Am luat niște date de la Direcția Servicii Publice și Direcția de Achiziții Publice în sensul că sunt câteva inexactități în modul de calcul în articol. Există două contracte prin care s-au licitat aceste indicatoare. Ele au la bază un proiect de semnalizare a orașului Craiova conform normelor europene. Proiectul respectiv prevede o fluidizare a traficului pe arterele principale, pe artera Est-Vest, Nord-Sud și celelalte străzi intermediare, mă refer la strada Brestei, Caracal, bulevardul Romanescu, bulevardul Calea București -Titulescu. Așa cum v-am spus, este un proiect cu niște norme europene în sensul că pe fiecare se urmărește fluidizarea traficului. Sunt niște reguli prevăzute în standarde atât ca indicație a arterei principale sau a intersecției respective, cât și ca dimensiune a lor (a panourilor rutiere – n.r.). Au fost discuții foarte aprinse între participanții la prima licitație vizavi de aceste dimensiuni stabilite prin standard. Prețurile la care faceți referire sunt calculate în mod eronat, în speță suma pe care o vedeți în raportul pe care îl are Direcția de Patrimoniu, în primul contract, la un număr de 27 de indicatoare este prevăzută o sumă de 599.454 de lei. Această sumă cuprinde două tipuri de indicatoare: unele care sunt prinse ca mijloace fixe și au valoarea mai mare și cele cu valoarea sub 1.500 de lei, care, conform Legii contabilității, sunt prinse ca obiecte de inventar. În suma de 517.000 de lei, la mijloace fixe sunt prevăzute 27 de indicatoare de același tip. Este vorba despre indicatoarele mari, tip consolă, care vin deasupra intersecțiilor pe care sunt amplasate două panouri din aluminiu. Prețul lor mediu cu TVA este de 16.354 de lei“, a declarat Mihail Genoiu. Prețul prezentat de viceprimar este greșit, în realitate el fiind cel publicat în GdS, adică aproape 20.000 de lei. Greșeli au apărut în prezentarea viceprimarului și la celălalt lot de indicatoare. Iată ce a spus Mihail Genoiu: „La celălalt contract (…) în suma care apare în predarea către Regia de Fond Locativ, 1.733.316 lei, sunt prevăzute 128 de indicatoare. Greșeala care apare în articol este că se împarte această sumă la 128 de indicatoare. Din cele 128 de indicatoare, 31 sunt de tip panou, 13 sunt indicatoare tip consolă, dar de alt tip, cu un singur panou pe ele, și abia 84 de indicatoare sunt identice cu celelalte. Suma aferentă celor 84 de indicatoare este de 195.674 de lei, deci dă un preț mediu de 15.953 de lei. La ora actuală, Craiova a devenit, conform statisticilor din revistele de specialitate, cel mai bine semnalizat oraș din țară“, a spus Genoiu.
Calculul mediu prezentat de GdS la acest lot de panouri s-a făcut pe baza datelor din raportul întocmit de primărie. Pe de altă parte, oricum ai împărți 195.674 de lei la 84 de indicatoare nu are cum să dea ca rezultat un preț mediu de 15.953 de lei, cât a spus viceprimarul, ci unul de 2.329 de lei. Dar nu prețul mediu al acestor indicatoare prezintă interes, ci al panourilor mari, adică la diferența dintre totalul de 128 și cele 84 de indicatoare mici. Rezultă 44 de indicatoare tip panou și consolă care ar costa circa 1,4 milioane de lei. Și atunci, prețul mediu de 15.953 de lei prezentat de viceprimar s-ar mai apropia de realitate. Ulterior, viceprimarul a recunoscut că a primit date complet greșite de la subalternii săi.
Traducerea, bat-o vina!
Dincolo de acest aspect, doi consilieri, unul de la PSD, Bianca Predescu, și altul independent, Ionel Pană, au adus în discuție două probleme legate de panouri. „Este foarte bine ceea ce s-a făcut din punctul de vedere al fluidizării circulației, dar pentru mine este un mare semn de întrebare, pentru că noi votăm o anumită idee, dar alta iese. Am votat fluidizarea, dar nu am văzut în Europa indicatoare de mărimea aceasta în oraș, ci doar pe autostrăzi. Să vedeți semnalizarea din Viena, cu indicatoare mici, dar foarte vizibile“, a spus Pană. Bianca Predescu le-a sugerat celor din primărie să corecteze traducerile în limba engleză de pe panourile care indică Centrul (Downtown) și Judecătoria Craiova (Court of Justice). „Ar fi bine ca termenii să fie aceeași în toate orașele din țară. Traducerile au fost făcute într-o engleză-americană, așa cum este Downtown, termen mai puțin cunoscut. Altele sunt inadecvate. Judecătoria este un tribunal de primă instanță nu o curte de justiție. Ca atare, ar putea fi revăzut unde traducerea nu este cea mai adecvată“, a spus ea.
Neagoe, certat că s-a plafonat profesional doar din vorbe
Și numirea unui director interimar la SC Piețe și Târguri Craiova SRL în locul demisionarului Claudiu Neagoe a stârnit discuții aprinse. Consilierii PNL, Pavel Badea, Vasile Marian și Marinel Florescu, i-au reproșat lui Neagoe că a avut o atitudine nepoliticoasă la ultima ședință a comisiei de specialitate față de Badea. Acesta (Badea – n.r.) a rămas surprins când Neagoe s-a prezentat la ședință ca director tehnic al Piețelor, deși, în motivul de demisie, Neagoe invocase faptul că se plafonase profesional. „Înțeleg că domnul director își dă demisia pentru că nu mai există motivație profesională. Dânsul se plafonează profesional pe acest post de administrator. În schimb, revine pe o poziție inferioară de director tehnic. În primul rând, domnul administrator trebuia să ne prezinte un raport de activitate, să înțelegem cum a reușit dânsul să atingă apogeul profesional în această funcție“, a declarat Marian Vasile. „Am înțeles că a avut o atitudine necuviincioasă în fața consilierilor. Dacă dumnealui consideră că așa se va remarca în noua carieră profesională nu este un început bun. Să ne explice ce l-a deranjat atât de tare la ședința comisiei 4“, a întrebat Florescu. Pavel Badea a detaliat și el incidentul. „L-am întrebat (pe Neagoe – n.r.) dacă este conștient că putea face mai multe ca administrator pentru a nu avea situația de la târg, în sensul de a evita acel incendiu. Dânsul a zis că așa cum puteau muri oameni în târg, puteau să moară și la mine la poartă. Mi s-a părut un răspuns nepotrivit pentru un angajat al primăriei. Eu cred că are calități, dar deocamdată nu este suficient maturizat pentru o funcție atât de înaltă. Sper să arate respectul care se cuvine consilierilor locali ai Craiovei“, a povestit Badea. Într-un răspuns trimis GdS, Neagoe a precizat că va demisiona și din funcția de director tehnic, dar după ce va efectua concediile de odihnă pe anul trecut și pe cel în curs.
Genoiu: Obiectivul administrației nu este acela de a crea profit
Plecând de la acest subiect și extinzându-l la toate societățile comerciale patronate de primărie, consilierul Ionel Pană a declarat că nu ar trebui pus atât de mult accentul pe profit, aspect pe care primarul Olguța Vasilescu nu ezită să-l menționeze aproape la fiecare intervenție publică, ci pe utilitatea publică. Cu acest lucru a fost de acord și viceprimarul Mihail Genoiu. „Am spus de atâtea ori că pe noi nu ne interesează profitul pe care îl realizează, ci ca oamenii care merg în piață și cei care își desfășoară activitatea să aibă un spațiu demn de anul 2016. Mergeți când este frig sau cald și o să vedeți ce se întâmplă acolo. Acesta ar trebui să fie obiectivul. Când aprobăm o persoană ca administrator ar trebui să vină cu un program. Nu este o activitate demnă de un oraș care s-a vrut și capitală culturală europeană“, a spus Pană. „De multe ori gândesc cum gândește și domnul consilier, ca aceste SRL-uri să facă profit. Se pare că legislația europeană a administrației publice gândește altfel. De multe ori și mie îmi e greu să mă adaptez, pentru că vin din mediul privat, unde profitul primează. Vreau să vă dau două exemple: parcarea subterană și Water Park-ul. Proiectele prevăd structuri care să le administreze, care să aibă autofinanțare și niște cuantumuri ale taxelor. În situația în care se demonstrează că această structură creează un profit mare, se reglează taxele de parcare, în sensul diminuării lor. Ideea este ca ele să fie lucruri de utilitate publică, să asigure un confort cetățenilor. Obiectivul administrației nu este acela de a crea profit. Urmărind legislația europeană, în scurt timp toate activitățile cauzatoare de profit trebuie externalizate, iar primăria va administra doar acele locuri care duc la confort sau buna derulare a activității“, a pus Genoiu punctul pe „i“.
Dați-i mai mulți bani lui Preda pentru străzi!
Asfaltarea mai multor străzi și întârzierea modernizării străzii Bariera Vâlcii, proiect finanțat din fonduri europene, au fost aprig disputate în ședința de ieri, consilierii PNL cerând la final primarului Olguța Vasilescu să le explice în scris cum stau lucrurile. Deranjat de absența ei, consilierul Marian Vasile i-a solicitat primarului să prezinte o situație cu privire la delegarea atribuțiilor sale, câte zile a lipsit din primărie și din ce motiv. Întrebat ce criterii are primăria pentru a decide ce străzi sunt sau nu asfaltate, administratorul public, Radu Preda, a explicat că se merge mai întâi acolo unde există deja utilități și a reproșat Consiliului Local că nu alocă mai mulți bani pentru acest lucru, deși PSD, partid în care este și el înscris, deține majoritatea în Consiliu. „Mergem întâi pe străzile cu apă și canalizare și multe din străzile de pe listă vor avea apă și canalizare, apoi străzile de legătură. Planul este să abordăm unitar toată Craiova. Avem și problematica financiară. Cele 140 de străzi (aprobate de primărie în 2015 – n.r.) ar necesita sume pe care Consiliul Local nu le are. Pe zonele de periferie avem proiecte punctuale. Sunt oameni cu studii, un compartiment care se ocupă exclusiv de drumuri și ne spune care sunt urgențele. Cea mai mare parte din cele 140 de străzi sunt de pământ și costă zeci de milioane de euro“, a spus Preda. „Intenția dumneavoastră de a veni dinspre periferie spre centru nu s-a concretizat prea mult, de aceea vă rugăm să faceți eforturi mai mari de a le da și celor din zonele mărginașe satisfacție“, l-a interpelat Pavel Badea. „Să știți că direcția ne-o trasați dumneavoastră prin fondurile pe care ni le puneți la dispoziție în buget“, a răspuns Preda.
Solicitări adresate primarului
Pavel Badea a prezentat în ședință răspunsul incomplet primit de la primărie legat de solicitarea făcută de acesta pentru a i se prezenta defalcat cheltuielile Asociației Craiova Capitală Europeană a Culturii. Primăria i-a răspuns că s-au alocat patru milioane de lei, dar că nu știe cum s-au cheltuit banii și l-a îndemnat să întrebe Asociația. Alt răspuns incomplet a fost cel legat de sumele necesare în 2016 care trebuie cheltuite pentru finalizarea proiectelor europene întârziate. „Nu mi se dă nici o cifră. Noi am terminat contractele de finanțare la 31.12.2015, deci știm deja ce sumă trebuie să acoperim“, a spus Badea.
