Dezbaterea publică a bugetului Craiovei pe 2016, care a avut loc vineri la sediul primăriei, a scos la iveală o pagubă de peste 14 milioane de euro, bani care trebuie plătiți din veniturile proprii ale orașului pentru finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene pe care municipalitatea nu a reușit să le termine la timp. În toată această suferință financiară, există și o veste care îndulcește amarul: mare parte din bani vor veni de la guvern și Comisia Europeană, care va deconta cheltuielile făcute până acum de primărie, așa că din taxele și impozitele încasate pe 2016 vom plăti doar o diferență de două milioane de euro. Pierderea, însă, rămâne. Din această cauză, primăria a renunțat să mai cumpere restul de 26 de autobuze noi.
În graficele colorate și amalgamul de informații frumos ambalate prezentate vineri de reprezentanții primăriei la dezbaterea publică a bugetului pe anul în curs se ascund date financiare îngrijorătoare. Proiectul de buget făcut public este doar o fațadă cosmetizată a realității, care se poate modifica în funcție de modul în care evoluează lucrurile. Pentru că execuția bugetară pe anul 2015 nu a fost adusă încă la cunoștința publicului, vom analiza datele așa cum au fost ele estimate la începutul anilor 2014 și 2015.
De exemplu, în 2014, bugetul a fost construit pe un deficit de 9,4 milioane de lei, iar proiecția pe 2015 arăta un deficit de 27 de milioane de lei, de aproape trei ori mai mare. Bugetul pe 2016 a fost proiectat pe un deficit mult mai mic, de doar 8,5 milioane de lei, dar și veniturile estimate din 2016 – 520 de milioane de lei – sunt mult mai mici decât cele estimate în 2015 – 820 de milioane de lei. Diferența este justificată de faptul că în 2015 veniturile urma să crească datorită infuziei de fonduri europene pe proiectele aflate în derulare, proiecte care în 2016 vor lipsi cu desăvârșire.
Singura legătură din acest an a Craiovei cu proiectele europene aferente exercițiului financiar european 2007-2013 este gaura financiară care trebuie acoperită din veniturile proprii, despre care vom vorbi mai târziu. Față de estimarea de venituri de 520 de milioane de lei în 2016 făcută la întocmirea bugetului pe 2015, în dezbaterea de ieri, veniturile au crescut cu 63 de milioane de lei, la 583 de milioane de lei. Și cheltuielile au crescut de la o estimare în 2015 de 520 de milioane de lei la 592 de milioane de lei, deci o creștere de 72 de milioane de lei. Legat de sumele încasate din taxe și impozite, primăria și-a redus orizontul de așteptare pe care îl avea în 2015 atunci când anticipa că va colecta 165 de milioane de lei în 2016. La dezbatere, suma a scăzut la 135 de milioane de lei, aproape la fel ca în 2014 și 2015, deși pe anul în curs se vor încasa bani în plus pentru terenul de sub fiecare locuință, iar baza impozabilă pentru calculul impozitului pe locuință a crescut la 1.000 de lei metrul pătrat construit.
Cum vin banii, așa îi dăm înapoi
Să revenim la suma totală pe care primăria trebuie să o plătească din bugetul propriu pentru finalizarea proiectelor europene întârziate, în caz contrar fiind nevoită să returneze toți banii primiți până acum de la Uniunea Europeană la acest capitol. Conform datelor prezentate de primărie, ea se ridică la 64.711.000 de lei, adică 14.380.000 de euro. În aparență, după cum este prezentată situația în documentele supuse dezbaterii publice, municipalitatea nu va trebui să scoată din bugetul local toată suma, ci doar două milioane de euro. În realitate, nu este așa. Concret, cele 64.711.000 de lei vor fi finanțate din trei surse: subvenții de la bugetul de stat către bugetele locale necesare susținerii derulării proiectelor finanțate din FEN postaderare (cota de cofinanțare a guvernului pentru proiectele europene) – 13.738.000 de lei, sume FEN postaderare în contul plăților efectuate și prefinanțări (sume deja plătite de primărie, care acum sunt decontate) – 41.604.000 de lei și venituri proprii – 9.369.000 de lei. Pare că „gaura“ de 64.711.000 de lei este acoperită majoritar din subvențiile de la guvern și din banii veniți de la UE pentru plăți deja efectuate de primărie și care acum i se decontează, iar din bugetul actual vor fi scoase doar 9,3 milioane de lei, bani „proaspeți“. De fapt, dacă nu ar fi întârziat proiectele europene, primăria ar fi rămas cu banii primiți de la guvern și de la UE, cu care ar fi putut cumpăra, de exemplu, alte autobuze noi, pe când acum, cum vin acești banii, îi și plătește pentru finalizarea lucrărilor restante.
Parcul „Romanescu“ – gaura neagră din bani europeni
De departe, cea mai mare sumă restantă pe care trebuie să o achite primăria este pentru proiectul de modernizare a Parcului „Romanescu“ – 36.730.000 de lei (8.162.000 de euro). Urmează proiectul de construire a Parcului Acvatic Water Park – 15.507.000 de lei (3.446.000 de euro), apoi proiectul de modernizare a trei străzi, Caracal, Râului și Bariera Vâlcii – 6.765.000 de lei (1.503.000 de euro). Pe lista proiectelor care trebuie finalizate mai figurează asfaltarea străzii Calea București – 300.000 de lei, parcarea subterană – 31.000 de lei, clădirea Business Center Sud – 763.000 de lei, Teatrul de Vară din Parcul „Romanescu“ – 310.000 de lei, reabilitarea Grupului Școlar „Gheorghe Bibescu“ – 786.000 de lei, modernizarea Căminului Cultural Pielești – 517.000 de lei și cele trei proiecte de eficientizare energetică a mai multor blocuri din oraș în valoare de 386.000 de lei, 1.769.000 de lei, respectiv 845.000 de lei.
Ce vrea primăria să realizeze cu noile fonduri europene
Pe lângă finalizarea proiectele europene din vechea perioadă, primăria și-a propus să atragă fonduri din exercițiul financiar 2014-2020. Cele mai interesante proiecte sunt achiziționarea mai multor tramvaie și autobuze ecologice, pentru care UE a pus la dispoziție Craiovei circa 33 de milioane de euro. Este vorba doar de o intenție, deocamdată, pentru că programul trebuie să fie deschis oficial, după care urmează scrierea proiectului, semnarea contractului de finanțare și licitația, ceea ce presupune timp. Tot pe fonduri europene dorește primăria să reabiliteze și modernizeze corpul principal al Colegiului Național „Elena Cuza“ și terenul de sport, precum și corpul central al Colegiului și al Operei Române Craiova. Potrivit primarului Olguța Vasilescu, proiectul ridică probleme de finanțare care trebuie rezolvate, deoarece în proiect lucrările ar costa circa 20 de milioane de euro, pe când UE finanțează proiecte de maximum cinci milioane de euro. Tot pe fonduri este prevăzută și regenerarea urbană a zonei Parcului Cornițoiu, continuarea proiectului de eficientizare energetică a blocurilor de locuințe și extinderea sistemului de funcționare corelată a semafoarelor. În planul de investiții pe 2016, primăria a anunțat că intenționează să întrețină 80 de străzi și alei din oraș, să repare străzile și aleile din zece cartiere și să construiască pavilionul pentru secții al Spitalului „Filantropia“ pe scheletul de lângă Spitalul de Boli Infecțioase. Primăria a prevăzut o sumă de 6,4 milioane de lei (circa 1,5 milioane de euro) din cota de 5,5 milioane de euro care îi revine pentru construirea noului stadion, diferența urmând să fie completată, probabil, la rectificarea bugetară din vară. Totul depinde de modul în care decurg lucrările și de termenul la care va fi finalizat stadionul. Primarul a susținut vineri că el va fi gata în noiembrie anul acesta. Tot pentru stadion, dar cel de atletism, au fost alocate aproape trei milioane de lei, iar primarul a declarat că el va fi finalizat până în iunie anul acesta, ceea ce înseamnă o întârziere de șapte luni, mai mare decât termenul de execuție prevăzut în caietul de sarcini al licitației. În plus, la costul execuției se adaugă 1,7 milioane de lei pentru rețelele de utilități și branșamentele aferente. Municipalitatea a alocat bani și pentru reactualizarea mai multor Planuri Urbanistice Zonale, cum ar fi Hipodromul din Parcul „Romanescu“, zona-pilot a Centrului Istoric, Cornițoiu, precum și pentru realizarea Planului Urbanistic General. Primarul s-a arătat sceptic că PUG-ul va fi realizat repede, din cauza lipsei firmelor de specialitate, și a dat exemplu orașului Iași, unde realizarea PUG-ului durează de șapte ani. De asemenea, în planul de investiții figurează amenajarea sensului giratoriu de la intersecția străzilor Calea București, Tehnicii și Eustațiu Stoenescu, reabilitarea și modernizarea străzilor Bucovăț, Parângului, Henry Ford și a altora. De precizat că Asociația Craiova Capitală Europeană a Culturii nu figurează cu finanțare în proiectul de buget prezentat vineri.
