„Craiova Culturală“ nu s-a lăsat bifată

Una dintre cele mai controversate teme abordate săptămâna trecută la emisiunea „Subiectele Zilei“ de la Alege TV se referă la participarea municipiului Craiova în competiția pentru obținerea statutului de Capitală Europeană a Culturii (CEC) 2021. 14 orașe din România s-au înscris în această competiție, iar în urma deciziei juriului internațional (11 decembrie 2015), doar patru s-au calificat în finală: Cluj, Baia Mare, Timișoara și București. Craiova a ieșit din cursă în prima etapă de selecție. Comisia Europeană (CE) a publicat săptămâna trecută motivația juriului, care a considerat că proiectul cultural al Craiovei este „subdezvoltat, dezorientat și centrat la nivel local“, apreciind că orașului îi lipsește capacitatea managerială de a administra un asemenea proiect. Nu voi relua în cele de mai jos ideile deja exprimate pe această temă, ci voi încerca să subliniez unele aspecte mai puțin scoase în evidență.

Primul lucru pe care l-am remarcat după decizia juriului a fost reacția autorităților. Practic, autoritățile locale au refuzat să-și asume eșecul printr-o apariție publică. ACCEC 2021 a decis să conteste rezultatele, deși nu există procedură de contestare. După apariția raportului, s-au agățat ca înecatul de pai de formulările pozitive și politicoase din text, pentru a acuza juriul că este inconsecvent și contradictoriu. Poate că administrațiile locale din România sunt obișnuite mai mult cu rechizitoriile DNA decât cu limbajul diplomatic de Bruxelles și un raport-motivare la o competiție culturală trebuie să sune ca un text scris de procurori, m-am gândit. Acesta este nivelul nostru?

Psihologic vorbind, oamenii au tendința să atribuie succesul numai meritelor proprii și să pună eșecul exclusiv pe seama răutății celorlalți. După eșec, grupul caută „țapul ispășitor“, iar în cazul de față acesta este juriul. În retorica post-eșec, nu am avut nimic să ne reproșăm, juriul este cel care nu a înțeles „complexitatea“ proiectului nostru, poate că nici nu a citit dosarul etc. Dincolo de ridicolul situației, eu cred că cei implicați în proiect sunt oameni inteligenți, iar strategia de „a face pe prostul“ are ca scop precis să evite impactul decontării unui eșec de proporții în pragul alegerilor.

Am ascultat multe opinii pe această temă. Foarte mulți cred că proiectul cultural al Craiovei avea atașată în substrat o puternică încărcătură politică. Fostul premier Victor Ponta a susținut public Craiova. De aici și până la convingerea că vom câștiga indiferent ce vom scrie în dosar nu a mai fost decât un pas. Când Ponta nu a mai fost și juriul internațional a decis altfel decât ne așteptam, am început să țipăm că am fost defavorizați. Poate că ne-am lăsat pe tânjală, convinși că avem spate politic, și am făcut greșeli. Am văzut multe astfel de atitudini de-a lungul celor 15 ani de jurnalism: un pretendent ajuns director cu spate politic nu se mai obosește să-și facă un proiect managerial serios, știind că va promova concursul pe post în orice situație. Sub poleiala hainelor strălucitoare pe care le îmbracă se poate ascunde însă superficialitate, suficiență, aroganță.

În retorica post-eșec se spune că rezultatul poate fi întors, decizia juriului internațional fiind „consultativă“, iar Ministerul Culturii (MC) hotărăște care orașe merg mai departe. Convingerea că o putem rezolva politic, românește, local, fără implicarea juriului internațional, avea așadar acoperire. Pe de altă parte, contestatarii acuză că doi experți dintre cei 12 ai juriului, cei români (Raluca Velisar și Valentina Iancu), ar fi incompatibili. Dar experții români agreați de CE nu erau numiți de MC condus de un ministru al guvernului Ponta? Regulamentul spune că decizia în etapa selecției se ia prin consens, iar dacă nu există consens, prin votul majorității simple a membrilor prezenți. De ce nu au întrebat contestatarii dacă decizia a fost luată prin consens sau care a fost rezultatul votului?

Retorica oficială spune că întreaga suflare craioveană își dorea cu ardoare titlul de capitală europeană a culturii. Dar a fost „Craiova Culturală“ un proiect al întregului oraș? Sau doar o ambiție a administrației locale, convinsă de un succes sigur, bazat pe calculele enunțate mai sus? Am consultat dosarele orașelor candidate și am fost curios să văd cum s-a procedat la Cluj, spre exemplu. Acolo, proiectul a pornit de jos în sus, debutând cu o consultare publică. Asociația care gestionează proiectul are în componență, pe lângă instituțiile de cultură, și agenția de dezvoltare regională, camera de comerț, liga scriitorilor, uniunea artiștilor plastici, numeroase asociații și fundații patronale și profesionale. Foarte important, începând cu anul 2012, pe site-ul asociației au fost publicate numeroase rapoarte despre strategia de dezvoltare a orașului, rapoarte de activitate, informații financiare etc.

Bugetul are multe fonduri provenite din donații și sponsorizări ale marilor firme din Cluj. Fondurile din bugetul local sunt accesate transparent, pe proiecte. Acum să recapitulăm puțin cum a procedat Craiova. Încă de la început, strategia a fost secretă, pentru că „ne-o fură Clujul!“. Mai bine ne-o fura! Apoi, proiectele au fost gândite de sus în jos: mințile luminate gândeau proiecte pentru a „culturaliza“ populația. Secretomania în ceea ce privește datele financiare este deja de notorietate. În perioada 2012-2015, peste 1.000.000 de euro din bugetul local s-au scurs către Asociația „Craiova Capitală Europeană a Culturii (ACCEC) 2021“, fără ca opinia publică să afle cum au fost cheltuiți acești bani. GdS a atras atenția de mai bine de doi ani asupra acestor aspecte, iar tema transparentizării cheltuielilor s-a impus acum pe agenda publică.

În baza Legii nr. 544/2001, privind accesul la informațiile de interes public, GdS a cerut date despre cum au fost cheltuiți banii publici în proiectul „Craiova Culturală“. Primăria Craiova ne-a direcționat către asociație. Asociația ne-a răspuns că este un ONG „de drept privat“ și nu se supune Legii nr. 544/2001. În urma scandalului de presă care a urmat, ACCEC 2021 a publicat câteva date. Totuși, informații detaliate despre cum au fost cheltuiți 1.000.000 de euro din bugetul local nu avem nici astăzi. În cele ce urmează, voi sublinia unele aspecte legate de modul de finanțare a acestei asociații.

Pentru început, trebuie spus că ONG-urile se finanțează din bani publici în baza Legii nr. 350/2005. Textul de lege reglementează modul în care organismele de drept privat pot accesa fonduri guvernamentale sau locale. Fondurile sunt accesate „exclusiv pe baza selecției de proiecte“, evaluate transparent, de către o comisie. Procedurile privind atribuirea contractelor și rapoartelor de execuție bugetară constituie informații de interes public (art. 11). Ei bine, ACCEC 2021 nu a accesat fondurile în baza acestei legi. Pur și simplu, printr-o hotărâre a consiliului local ( HCL nr. 488/2013), ONG-ul de drept privat a fost transformat în „ordonator terțiar de credite“ al bugetului local.

În acest mod, a primit bani publici fără nici un fel de selecție de proiecte. Potrivit unor răspunsuri oficiale pe care le-am primit de la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) Craiova și Ministerul Finanțelor Publice (MFP), un ONG nu poate deveni ordonator terțiar de credite al bugetului local, deoarece încalcă Legea finanțelor publice locale. Chestionată punctual asupra acestor probleme, Primăria Craiova nu a reușit să ofere un răspuns concludent. De asemenea, GdS a arătat că o entitate privată finanțată majoritar din bani publici este asimilată unei autorități contractante în sensul OUG nr. 34/2006 privind achizițiile publice, fiind obligată la transparentizarea cheltuielilor, prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Așadar, „Craiova Culturală“ are de lămurit și probleme importante de legalitate.

Concluzionând, impresia generală este că autoritățile care au gândit proiectul visau la o victorie facilă și nu s-au concentrat asupra unor amănunte cum ar fi transparența, aspectele legale, consultarea populației, ca și când s-ar fi temut să împartă laurii victoriei. Ei bine, „Craiova Culturală“ nu s-a lăsat bifată. Juriul a considerat că straiele culturale ale Craiovei sunt prea subțiri, nu au profunzime și ne-a dezbrăcat de iluzii. Cortina nu a căzut încă, în ultimul act vom vedea dacă sub hainele frumos colorate se ascundea un nud artistic sau doar o goliciune obscenă.