Ministerul Culturii și Comisia Europeană au respins contestația depusă de cinci din cele zece orașe care nu au fost incluse pe lista scurtă pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, printre care și Craiova. Într-un limbaj elegant, presărat cu îndemnuri și promisiuni, ministrul culturii a explicat de ce nu se susțin acuzațiile de conflict de interese la adresa a doi dintre membrii comisiei care a jurizat dosarele și a anunțat lansarea unui program național similar la care să participe toate orașele candidate. Și Comisia Europeană a oferit un răspuns diplomatic, dar a precizat că, din datele pe care le are, cele cinci orașe nu aveau nici o șansă reală să fie nominalizate pentru continuarea cursei.
Pentru Craiova capitolul Capitală Europeană a Culturii 2021 s-a închis definitiv. Ministerul Culturii și Comisia Europeană au răspuns contestației formulate alături de alte patru orașe respinse de comisia formată din 12 experți independenți. Este vorba despre Brașov, Brăila, Iași și Târgu Mureș. Celelalte cinci orașe respinse au decis să nu depună contestație. Principalele motive invocate de Craiova, prin Asociația Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021, au fost un posibil conflict de interese în care se aflau cei doi experți români din comisie, care lucraseră la instituții de cultură din București, oraș nominalizat pe lista scurtă, și analiza superficială a proiectului depus de Asociație. Ministerul Culturii a publicat răspunsul la contestație pe 3 februarie, dar orașele contestatoare știau mai de mult de decizia luată. În răspuns, ministrul Vlad Alexandrescu a folosit un ton elogios la adresa orașelor participante și, pentru a le îndulci hapul, le-a promis că va lansa un program național de susținere a lor. „Vă felicit pentru candidaturile depuse, care au promovat rolul fenomenului cultural în dezvoltarea socială și economică a orașelor dumneavoastră și au susținut implicarea exemplară a comunităților locale și diversificarea audiențelor culturale. Îmi exprim convingerea că fiecare dintre cei 14 candidați la titlu a fost un adevărat câștigător, prin simpla participare la această prestigioasă acțiune a Uniunii Europene, care presupune atât (…) Orașele candidate au fost exemplare prin lansarea acestui proces pe care am dori să îl sprijinim în continuare. În acest context, îmi face o deosebită onoare să vă anunț că intenționez să lansez, în viitorul apropiat, un program național de susținere a orașelor care au participat la procesul complex de elaborare a unei strategii culturale pentru înscrierea în concursul Capitală Europeană a Culturii 2021. În scurt timp, vă voi invita așadar să ne fiți parteneri de dialog în acest demers. Îmi exprim sincera speranță că veți fi interlocutorii noștri privilegiați, pentru obținerea unor reale beneficii în sprijinul comunităților locale“, a spus ministrul.
Ministerul Culturii: Experții au fost imparțiali
După textul diplomatic, ministrul a trecut la lucruri concrete, spunând că solicitările celor cinci orașe au fost analizate de specialiștii și juriștii din minister în mod obiectiv, echidistant și aprofundat. Legat de cei doi experți români considerați incompatibili, Raluca Velisar și Valentina Iancu, ministerul a precizat că nominalizare lor s-a făcut „în deplină conformitate cu prevederile relevante ale Deciziei nr. 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului «Capitale europene ale culturii» pentru anii 2020-2033, precum și cu dispozițiile aferente actelor normative derivate“. „În etapa ulterioară, desemnarea doamnei Raluca Velisar și a doamnei Valentina Iancu s-a făcut prin consultare cu Comisia Europeană, instituția europeană examinând dosarele de candidatură și monitorizând respectarea criteriilor de desemnare. Ca urmare a analizării dosarelor trimise de Ministerul Culturii în august 2015, Comisia a validat oficial cele două candidaturi, printr-o scrisoare asumată la nivel corespunzător, confirmând respectarea de către autoritățile din București a criteriilor de nominalizare (…). Respectarea acestor dispoziții a fost atent analizată atât de Ministerul Culturii, înainte de trimiterea la Bruxelles a propunerilor de experți, cât și de Comisia Europeană, în prealabil validării acestora (…) Menționăm că validarea de către Comisia Europeană nu s-ar fi efectuat în lipsa acestei analize detaliate“, se mai arată în răspunsul ministrului. Vlad Alexandrescu a precizat că „selectarea orașelor din lista scurtă s-a făcut conform Regulamentului de procedură, prin vot nesecret. „Reprezentanţii Ministerului Culturii au putut astfel constata, în calitatea lor de observatori, imparțialitatea experților naționali, atât pe parcursul audierilor celor 14 oraşe candidate, cât și în cadrul dezbaterilor juriului (…) Prin urmare, în urma unei analize juridice obiective, concluzia este că nu există motive legale pentru a decide revocarea celor doi experți naționali din juriu și pentru reluarea procedurii de selecție, așa cum solicitați în scrisoarea dumneavoastră (…) Vă asigur de întreaga mea deschidere pentru dialog și de deplina mea disponibilitate pentru a implementa inițiativa dedicată exclusiv candidaților la titlul Capitale Europene ale Culturii, cu privire la care veți primi, în scurt timp, mai multe detalii din partea direcțiilor mele de specialitate“, își încheie ministrul răspunsul.
CE către contestatar: Cele cinci orașe nu au avut nici o șansă să fie recomandate
Comisia Europeană a fost mai tranșantă în răspunsul elaborat. „Referitor la problemele ridicate în scrisoarea trimisă instituțiilor europene, vreau să subliniez faptul că procedura de selecție a orașelor a căzut în sarcina ministerului român al culturii. Rolul Comisiei Europene a fost doar acela de a asista ministerul în respectarea Deciziei nr. 445/2014 a Parlamentului European“, își începe răspunsul directorul Directoratului General pentru Educație și Cultură, Michel Magnier, care precizează că răspunsul pe care îl trimite este în numele președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Directorul vorbește apoi despre principiile de desemnare a membrilor juriului și consideră că ei au fost aleși respectându-se toate procedurile și cerințele. Legat de cei doi experți români, Magnier spune următoarele: „Din informațiile pe care le deținem nu avem nici un motiv să considerăm că cei doi experți români au avut interese economice, familiale, legături emoționale sau orice altă legătură relevantă cu vreunul dintre orașele care s-au înscris în cursă. Faptul că organizația pentru care lucrează sau au lucrat este menționată în proiectul vreunui oraș recomandat pentru preselecție (București – n.r.) nu reprezintă în sine un conflict de interese (…) În altă ordine de idei, vă informez că un reprezentant al Comisiei Europene a participat ca observator la întâlnirea de preselecție de la București din perioada 7-10 decembrie 2015. El a luat parte atât la interviuri, cât și la deliberările comisiei de experți și poate certifica faptul că discuțiile au fost sincere și elaborate și că experții au dezbătut pe îndelete și au comparat atuurile fiecărui oraș raportat la cerințe. De aceea, pe baza unei analize exhaustive și riguroase, comisia a considerat că cele cinci orașe nu au avut nici o șansă reală să primească recomandarea de a trece în etapa finală de selecție. În consecință, mi-e teamă că îmi este greu să pun la îndoială rezultatul preselecției. Vreau să adaug că această competiție este una dură și că doar un oraș este declarat câștigător“. În finalul răspunsului, Magnier îndeamnă orașele să continue proiectele culturale cu care s-au prezentat în competiție. „Înțeleg pe deplin dezamăgirea locuitorilor din orașele voastre, dar acum depinde de primari și administratori să se asigure că orașele vor profita la maxim de acest moment. Vă urez succes în activitate“, a conchis Magnier în numele președintelui Comisiei Europene.
Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, nu a dorit să comenteze răspunsurile primite, spunând că respectiva contestație a fost depusă de Asociația Craiova Capitală Europeană a Culturii și nu de primărie. Vasilescu a precizat, totuși, că așteaptă invitația făcută de ministrul culturii, care va fi făcută până la finalul acestei luni. „Până atunci nu fac declarații“, a declarat primarul. La depunerea contestației, Olguța Vasilescu a fost foarte critică la adresa comisiei de experți. Președintele Asociației, Lucian Dindirică, a precizat și el, scurt, următoarele: „Este un răspuns elegant pe care îl apreciem“.
