Vor să ducă poveștile din România mai departe, așa că s-au înarmat cu unelte precum condeiul, aparatul de fotografiat și reportofonul și au pornit la drum prin țară, pentru patru-cinci ani. Sunt zece tineri din Iași care și-au pus numele de Zig Zag, iar astăzi sunt în inima Olteniei, în Craiova.
Au plecat să bată țara în lung și-n lat în căutarea celor mai spectaculoase locații din România, a celor mai fascinante povești și a oamenilor care ar trebui să ne facă mândri. Vor să descopere povești ascunse, pe care să le îmbrace frumos în cuvinte, imagini și clipuri, apoi să le dăruiască tuturor românilor sau străinilor spre a fi admirate, ascultate.
Au plecat din Iași. Erau 14, dar au rămas 10. „Mergeam împreună la multe evenimente de dezvoltare personală în Iași și la multe alte manifestări. Am început să ne cunoaștem din ce în ce mai bine, iar visele noastre au ieșit ușor la iveală. Până când, într-o zi, a încolțit ideea de a călători prin România, pentru a ne cunoaște mai bine neamul, tradițiile, meșteșugurile, toate pentru a le conserva și a le da mai departe. Pur și simplu, ajunseserăm să vorbim zilnic despre acest proiect. Am stabilit o dată, 16 august 2014, în care am hotărât să ne dăm demisiile, să lăsăm totul în urmă pentru patru-cinci ani, și să facem această călătorie pentru a culege povești și a le da mai departe sub numele de «Zig Zag prin România». Și așa a și fost!“, a povestit PR-ul proiectului „Zig Zag prin România“, Ștefăniță Ciubotaru.
Părinții, familiile nu au îmbrățișat cu ușurință ideea tinerilor. „Am auzit sfaturi de genul «Stai aici! Nu știi ce e prin țară, ce se întâmplă». Era vorba, de fapt, de dragostea și grija părinților pentru copiii lor. Dar, ușor, ușor, pentru că au văzut că vorbim cu patos și că toată ziua numai despre acest lucru discutăm, făcând planuri, și-au dat seama că este un foc acolo care arde. Putem spune că i-am educat pe ai noștri cum ne-au educat și ei, la rândul lor, pe noi. Ne-au înțeles și acum sunt mândri“, mai povestește Ștefăniță Ciubotaru.
Un popas, alt oraș, alt județ
După ce au poposit, rând pe rând, în județe precum Suceava, Maramureș, Satu Mare, Bihor, Arad, Timiș, Caraș Severin și Mehedinți, iată că astăzi sunt în Dolj, în Craiova. Prima lor impresie despre urbea noastră s-a creionat la ceasul serii. „Am intrat spre seară în Craiova și știu că am simțit un aer artistic. Ajungând în Centrul Vechi, am observat arhitectura foarte frumoasă. Cred că este unul dintre puținele orașe cu clădiri vechi în picioare. Apoi am văzut acele statuete de bronz care îți fac ziua mai bună. Ne-au încântat apoi cutiile de electricitate frumos colorate, dar și picturile de pe pereții clădirilor din Centrul Vechi, care completează perfect tabloul străzilor încărcate de istorie care a reînviat. Un popas aparte a fost la Muzeul de Artă. Este o clădire cu o istorie foarte frumoasă“, povestește cu încântare Ștefăniță Ciubotaru.
„Doljul – un județ cu oameni calzi, deschiși“
Poveștile adunate de cei de la „Zig Zag prin România“ au în centrul lor oameni ai locului în care poposesc. „Aș pomeni de oameni, căci ei sfințesc locul. De exemplu, la Muzeul Olteniei am avut ocazia să întâlnim oameni cu adevărat deosebiți, înzestrați cu dragoste și cu harul de a povesti cu lux de amănunte, care te pot introduce cu ușurință în timpuri străvechi. Doljul este un județ cu oameni calzi, deschiși. Nu am întâlnit un om care să se plângă, să spună ceva de genul: «Nu avem turism aici, nu aveți ce face, mergeți acasă». Dacă în celelalte județe am mai întâlnit câte un cârcotaș, în Dolj nu am găsit nici unul, și pentru acest lucru vă felicităm“.
„Zig Zag prin Dolj“ se va încheia peste jumătate de lună, odată cu lansarea a două cărți, una despre oameni și alta despre locuri, fiecare cu poveștile sale. „Peste tot poveștile sunt frumoase, undeva pentru că sunt mai boeme, în alte locuri sunt mai rustice, apoi în alte părți poate urbanismul își pune amprenta. Aici, în Craiova, având istoria asta cu Cetatea Băniei, cu Mihai Viteazul, povestea are cumva un iz istoric. Dacă am plecat de acasă ca să-mi găsesc locul unde îmi place cel mai mult, unde să ascult poveștile cele mai frumoase, nu pot spune cu mâna pe inimă că este aici sau acolo. Fiecare județ, cu orașul său de reședință, are specificul lui, are frumusețile, poveștile lui. Și oamenii, dar și locurile sunt unice“, a precizat Ștefăniță Ciubotaru.
Ziggy, spiritul călător
Cei zece tineri spun că sunt călăuziți în drumul lor prin țară de spiritul dacului modern, Ziggy. „Noi avem o vorbă: «Unde-s mulți puterea crește și povestea nu s-oprește». Sperăm să dăm de veste că în țară asta există povești frumoase. Noi, «Zig Zag prin România», avem un spirit care călătorește și scrie. Este Ziggy, dacul modern. De aceea noi, băieții din cadrul proiectului, avem un pic de barbă. Dacă lui Ziggy i-au trebuit doi ani ca să poată să se pună pe picioare în Iași, să se adune, să prindă curaj, să plece prin țară, cu cei cinci ani de călătorie se fac șapte și, practic, sunt cei șapte ani de educație de acasă.
Cine știe, după finalizarea proiectului, poate vom relua Zig Zag prin România, vom continua până la cei 14 ani ai lui Ziggy, când își ia buletinul, sau poate până la majorat“, a precizat Ștefăniță Ciubotaru.
Călăuziți de spiritul lui Ziggy, cei zece tineri ieșeni vor continua să surprindă în călătoriile lor prin țară imagini cu ajutorul camerei de fotografiat și a celei video, iar acolo unde aparatele moderne nu pot surprinde toate detaliile, vor înmuia condeiul în cerneală și vor zugrăvi pe pagini albe de hârtie imagini cu ajutorul cuvintelor, pentru a le transmite mai departe.
