Anual, aproximativ 50 de familii din Dolj vor să adopte un copil. Legea pentru simplificarea adopţiei a fost modificată, însă nici până în prezent nu au fost întocmite normele metodologice. Cât de greu este să adopţi un copil, care sunt paşii pe care trebuie să îi urmaţi, dar şi care sunt trucurile la care au apelat, de-a lungul anilor, unele familii pentru a evita procesul birocratic al adopţiei sunt doar câteva dintre întrebările la care ne-au oferit răspunsuri reprezentanţii Biroului Adopţii din cadrul DGASPC Dolj. Vă vom prezenta în articolele viitoare situaţia copiilor abandonaţi anual în Dolj, câte cazuri de minore care devin mame s-au înregistrat, dar şi care sunt problemele sistemului.
Procedura adopţiei în România este destul de greoaie. Cei care îşi doresc cu orice preţ să devină părinţi trebuie să se înarmeze cu multă răbdare atunci când decid să înceapă demersurile în vederea adopţiei. Sunt doljeni, potrivit reprezentanţilor Biroului de Adopţii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj, care au aşteptat şi trei ani până au reuşit să adopte un copil. În prezent, în Dolj, 127 de copii sunt adoptabili şi 48 de familii atestate care se află pe o listă de aşteptare. Din numărul total de copii adoptabili, 50 au diverse tipuri de handicap, iar nouă sunt în evidenţele Laboratorului de Sănătate Mintală, primind tratament. „68 dintre copiii adoptabili sunt sănătoşi, însă mulţi dintre aceştia sunt copii de etnie romă pe care nu doresc să îi adopte prea multe familii sau fraţi care nu pot fi despărțiți. Poate, pentru unii, cifrele acestea par neînsemnate. La o primă vedere, poți considera că există suficient de mulţi copii doar în judeţul Dolj care aşteaptă să fie adoptaţi şi puține familii care doresc să înfieze. În realitate, însă, este mult mai complicat pentru că cele mai multe familii doresc să adopte copii cu vârste mici, iar copii mici, pe care instanţa i-a declarat adoptabili după ce, în prealabil, s-au căutat rudele de până la gradul IV, sunt foarte puţini. 19 copii au până în patru ani, dintre care zece sunt încadraţi în diferite grade de handicap. Doar nouă dintre ei sunt perfect sănătoşi, însă avem grupe de fraţi care, potrivit legii, nu trebuie despărţiţi“, a spus Lidia Nicu, şef Birou Adopţii din cadrul DGASPC Dolj.
În ultimii trei ani, trei adopţii internaţionale
În 2014, potrivit reprezentanţilor DGASPC Dolj au fost încuviinţate 43 de adopţii, iar în 2015, numărul acestora a scăzut la 26. Deşi numărul copiilor adoptaţi anul trecut este mult mai mic decât în anii anteriori, cei care au lucrat la aceste dosare mărturisesc că a fost un an extrem de greu, că au avut în lucru dosare ale unor copii greu adoptabili. „Au fost adoptaţi chiar şi copii care pentru perioade scurte de timp au fost încadraţi în grade de handicap, dar şi copii trecuţi de zece ani. Pentru aceste cazuri se munceşte extrem de mult“, a adăugat Lidia Nicu. Şi numărul adopţiilor internaţionale a scăzut semnificativ. Din 2012 şi până în prezent, doar trei copii au fost adoptaţi internaţional. Noua legislaţie prevede că pot face adopţii din ţara noastră persoanele care sunt rude de până la gradul IV cu copilul pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne. Alte categorii de persoane sunt familiile în care cel puţin unul dintre soţi este cetăţean român sau străinii, dacă au statutul de soţi ai părinţilor naturali ai copiilor a căror adopţie se solicită.
Cei care se încadrează în aceste categorii trebuie să facă dovada că au posibilitatea să intre şi să locuiască permanent în statul primitor. Familia care doreşte să încheie o adopţie internaţională trebuie să depună şi o declaraţie pe propria răspundere în faţa notarului cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, să nu înregistreze absenţe temporare care cumulat depăşesc trei luni. „Avem foarte multe situaţii în care doljeni dornici să înfieze, care au muncit sau muncesc în continuare în străinătate, au venit la Direcţie să solicite informaţii despre copiii adoptabili“, a adăugat reprezentanta DGASPC Dolj.
Procedura adopţiei
Toţi cei care doresc să ia în adopţie un copil trebuie să depună la DGASPC Dolj o cerere scrisă în vederea evaluării şi obţinerea atestatului ca familie/persoană aptă să adopte. Urmează perioada de evaluare şi pregătire a familiei, efectuată de responsabilii de caz şi psihologii Direcţiei, termenul de soluţionare a cererii de evaluare fiind de 120 de zile. În cadrul acestui proces de evaluare au loc mai multe întâlniri cu familia atât la sediul Direcţiei, cât şi la domiciliul solicitanţilor. Prezenţa persoanei/familiei solicitante (individual/cuplu) este obligatorie la toate întâlnirile din cadrul procesului de evaluare, care cuprinde evaluarea socială (minimum şase întâlniri), evaluarea psihologică (minimum patru întâlniri) şi pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte (trei întâlniri). În urma evaluării, responsabilul de caz împreună cu psihologul întocmesc un raport şi fac o propunere cu privire la soluţionarea cererii familiei care va fi avizată de şeful Biroului Adopţii. Raportul este înaintat apoi directorului general al DGASPC care decide eliberarea atestatului ca familie aptă să adopte un copil. „Atestatul este valabil doar un an, iar întreaga procedură de adopţie durează mai mult. Cel mai mult a durat trei ani până o familie a adoptat un copil. Urmează etapa de potrivire copil-familie. Legislaţia se centrează pe identificarea pentru copil a celei mai potrivite familii, luând în calcul toate informaţiile cu privire la copil, familia adoptatoare, familie biologică. În urma analizării tuturor informaţiilor are loc potrivirea teoretică în urma căreia se va selecta familia care să răspundă nevoilor copilului. Urmează pregătirea practică în care copilul şi familia se vor întâlni în vederea acomodării, stabilindu-se un program de vizite. Perioada de potrivire diferă de la un caz la altul, în funcţie de nevoile copilului şi de acomodarea acestuia cu familia. Înregistrăm foarte des refuzuri din partea familiilor care doresc să adopte, care nu vor copii de etnie romă, vor copii de vârstă foarte mică, clinic sănătoşi, din părinţi, acolo unde se cunosc, sănătoşi. Am avut, nu de puţine ori, cazuri în care familiile care doresc să adopte au refuzat copiii de pe patru, chiar şapte liste trimise de Autoritatea Naţională, fiecare listă cuprinzând, în medie, câte zece copii. Am avut în urmă cu trei ani o familie din Dolj care s-a atestat că doreşte să adopte trei copii, pe care i-a şi luat în adopţie. Acest caz a fost unic în ţară“, a adăugat şefa de la Adopţii.
Familiile doljene au înfiat copii din toate colţurile ţării, Braşov, Arad, Prahova, Gorj, Olt, Constanţa, la fel şi copiii doljeni au plecat la familii din multe localităţi din ţară. Anul trecut, de exemplu, 14 copii din Dolj au plecat la familii din alte judeţe.
Pentru a evita adopţia mascată, instanţa cere testul ADN
Pentru a evita tot acest proces legal de adopţie îndelungat, sunt familii care au încercat, de-a lungul anilor, să adopte un copil „înţelegându-se“ direct cu mama sau cu familia biologică a micuţului ce urma să fie abandonat. De aproape patru ani a fost introdus testul ADN pentru determinarea paternității celor care se declarau tații nou-născuților. Astfel s-a eliminat adopția mascată la care apelau unii dintre cei care doreau să adopte. Scenariul era simplu: căutau o tânără însărcinată, care provenea dintr-o familie cu o situaţie materială precară, pe care o plăteau să declare că tatăl natural al bebelușului este tocmai părintele adoptiv. Imediat după ce aducea pe lume copilul, mama naturală încasa suma de bani promisă şi renunţa la drepturile asupra nou-născutului. „Până în 2012 au existat astfel de situaţii despre care noi am aflat ulterior fie de la părinţii adoptatori care nu reuşeau să se înţeleagă cu cei biologici şi ajungeau la dispute, fie de la cei biologici. Astfel de cazuri se soluţionau la tribunal. Era o aşa-zisă adopţie în familie, soția acceptând practic „infidelitatea“ soţului şi
adopta copilul acestuia provenit dintr-o relaţie extraconjugală. Din 2012, pentru evitarea unor astfel de situaţii, instanţa solicită testul ADN pentru depistarea tatălui biologic“, a spus Lidia Nicu.
Se aşteaptă normele metodologice
Guvernul a aprobat proiectul de lege privind simplificarea procesului de adopţie încă din septembrie anul trecut, însă nici până acum nu s-au primit normele metodologice. Acesta vizează, în principal, creşterea numărului de copii adoptabili, mai ales în cazul celor cu vârstă între zero şi şase ani, scăderea duratei de şedere a copiilor în sistem şi scurtarea duratei de soluţionare a dosarelor de deschidere a procedurii adopţiei de către instanţe. Atestatul eliberat familiei adoptatoare va fi valabil doi ani şi nu un singur an. Familiile care adoptă pot beneficia pe toată durata încredinţării copilului în vederea adopţiei de un concediu de acomodare cu o durată de maximum 90 de zile, precum şi de o indemnizaţie lunară raportată la indicatorul social de referinţă (ISR), în cuantum de 6,8 ISR. Termenul de doi ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil va fi eliminat, astfel încât, la obţinerea acestui statut, ca urmare a deciziei unei instanţe de judecată, acesta va fi valabil până la încuviinţarea adopţiei sau până ce copilul împlineşte 14 ani. Termenele vor fi reduse şi în cazul adopţiilor internaţionale, un copil fiind eligibil pentru o astfel de adopţie după o perioadă de un an de la deschiderea procedurii, şi nu după doi ani, aşa cum se întâmplă în prezent.
