Spitalele din România, inclusiv cele din Dolj, stau bine pe hârtie când vine vorba de infecțiile luate din spital, infecțiile nosocomiale în termeni medicali. Datele sunt subraportate, potrivit Ministerului Sănătății, care spune că datele globale europene din ultimii zece ani arată că 5,5-7,5% din totalul pacienţilor internaţi contractează astfel de infecții. În România, raportările făcute de spitale sunt doar de 0,2-0,25%. Raportările făcute de către spitalele doljene în 2015 arată că, în total, au fost înregistrate 165 de cazuri de infecții intraspitalicești. Potrivit raportului, unele spitale doljene nu au anunțat nici o infecție.
Raportarea și lupta de a reduce infecțiile luate din spital sunt o adevărată provocare pentru sistemul medical românesc. Numai că pentru a putea lua măsuri este nevoie să recunoaștem că există acea problemă. În multe spitale din România însă, mizeria încă stă ascunsă sub preș, iar motivele pot fi multe.
Infecția nosocomială este dobândită de pacient în timpul spitalizării, acesta se poate manifesta pe parcursul internării, dar și după externare. Fiecare spital are obligația, prin Ordinul nr. 916/2006, să raporteze lunar infecțiile nosocomiale către direcțiile de sănătate publică. Datele raportate în anul 2015 arată un număr total de 165 de cazuri. Spitalul Județean de Urgență Craiova a declarat 151 de cazuri, fiind unitatea care a anunțat cele mai multe infecții. Spitalul Municipal „Filantropia“ Craiova a raportat cinci cazuri de infecții intraspitalicești, Spitalul de Neurospihiatrie Craiova a declarat trei cazuri de infecții, iar Spitalul din Leamna a raportat cinci cazuri. Spitalul din Filiași a anunțat un singur caz de infecție intraspitalicească. Toate celelalte unități medicale din Dolj figurează cu zero infecții.
În secțiile de chirurgie, 88 de infecții
Cel mai mare număr de infecții s-a înregistrat în secțiile de chirurgie, unde au fost identificate 88 de infecții nosocomiale. Secțiile ATI sunt următoarele în clasament ca număr de raportare a acestor infecții, cifrele indicând 26 de cazuri.
„Rata de incidență în Dolj este de 0,92, în total în România este 0,25, iar în lume este între 5 și 30%. Rata de incidență se calculează la suta de bolnavi externați. De obicei, cazurile cele mai multe se întâlnesc pe secțiile de chirurgie, neurologie, unde sunt bolnavi mai sensibili care fac antibioterapie masivă. Cauzele acestor infecții sunt igiena deficitară, existența de germeni circulanți la nivelul unității, abuzul de antibiotice. Atunci când într-o unitate medicală există microbi și dai antibiotice de toate felurile, germenii respectivi capătă rezistență la antibioticele respective și trebuie să vii cu alte antibiotice și așa se ajunge să nu mai fie eficient nici unul“, a spus Ana Bobârnac, medic primar epidemiolog la DSP Dolj, coordonatorul programului național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale Dolj.
Pe de altă parte, dr. Ana Bobârnac nu crede că pot exista spitale cu zero infecții. „Nu cred! Infecție nosocomială nu înseamnă o plagă care se suprainfectează. Cineva se poate duce în spital cu o viroză respiratorie, stă în salon cu un pacient care are o boală diareică și face și celălalt. Această infecție nosocomială înseamnă că vii să te tratezi de ceva și pleci cu ceva în plus“, a spus medicul.
„Medicii sunt puși cumva între ciocan și nicovală“
Ordinul MS nr. 916/2006 specifică obligația ca spitalele să aibă în structura lor un compartiment care să se ocupe exclusiv de supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale. Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică, trebuie să asigure supravegherea implementării acestui ordin. Toate spitalele doljene au o astfel de structură.
„În toate spitalele din Dolj există epidemiolog. În spitalele mici există epidemiologi cu contract de prestări servicii. La nivelul unităților cu spitalizare de zi nu există o astfel de structură care să raporteze infecțiile. Epidemiologii din aceste structuri supraveghează circulația germenilor, fac controale, recoltează probe de sterilitate a instrumentarului, de curățenie, controlează foile de observație și văd ce s-a raportat la nivelul secției. Ei fac apoi lunar raportări către direcția de sănătate publică“, a explicat dr. Ana Bobârnac.
Germenii întâlniţi în spitalele doljene au fost stafilococ auriu, klebsiella, bacili gram negativ nefermentativi, stafilococ auriu hemolitic, pseudomonas aeruginosa, proteus, clostridium difficile. De unde vine teama de a raporta valorile reale ale acestor infecții? Dr. Bogdan Tănase, medic primar chirurgie generală la Institutul Oncologic București şi preşedinte al Alianţei Medicilor (AM) pentru reforma sistemului de sănătate, spune că nu se raportează toate infecțiile de teamă să nu scadă finanțarea secțiilor în care apar.
„Infecțiile nu sunt raportate pentru că procentele mai mari sunt văzute ca indicator prost în management și, ca urmare, spitalul o să fie penalizat. În aceste condiții, conducerea face presiuni în așa fel încât aceste infecții să nu fie raportate corect. Un medic poate să fie onest, dar nu-i folosește la nimic pentru că îi scade finanțarea. Medicii sunt puși cumva între ciocan și nicovală, între pacienți și plătitorii de servicii. Iar condițiile impuse de plătitori și de ministrul sănătății sunt anarhice și se bat cap în cap. Ca să rezolvăm o problemă trebuie să recunoaștem că există. Ministrul sănătății și politicienii trebuie să își asume că avem un sistem de sănătate prost“, a precizat dr. Bogdan Tănase.
MS încearcă un plan prin care să rezolve problema
Dr. Ana Bobârnac spune că nu trebuie să mai existe această teamă de raportare.
„Cred că, pe de o parte, este o teamă a doctorilor, dar nu știu din ce izvorăște pentru că nimeni nu a fost vreodată sancționat pentru că a raportat o infecție nosocomială, în condițiile în care starea de igienă și toate măsurile specifice au fost păstrate corespunzător. Poate că nu se realizează că este normal să existe infecții nosocomiale sau mai degrabă cred că nu există sisteme eficiente de coerciție“, este de părere coordonatorul programului național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale Dolj.
Ministerul Sănătății (MS) recunoaște faptul că în România este o subraportare a infecțiilor din spitale. În acest sens a organizat un grup de lucru format din specialiști epidemiologi, microbiologi, de boli infecțioase și de sănătate publică care au elaborat un document privind principalele direcții de acțiune ce trebuie urmate în perioada următoare în cele mai importante spitale din țara noastră unde pot apărea mai frecvent infecții nosocomiale și unde se înregistrează cele mai mari consumuri de antibiotice.
MS spune că „estimări globale europene din ultimii zece ani arată că 5,5-7,5% din totalul pacienţilor internaţi contractează astfel de infecții. În România, raportările oficiale (ceea ce comunică spitalele) sunt doar de 0,2-0,25%. Date mai credibile pentru ţara noastră au fost furnizate de participarea la un studiu european în anul 2012, respectiv un procent minim de 2,7%, ceea ce prin extrapolare ar reprezenta circa 100.000 de cazuri înregistrate anual în România“.
Astfel, MS își dorește ca prin implementarea acestui plan să aducă măsuri care să încurajeze diagnosticarea și raportarea corectă și în timp util a infecțiilor nosocomiale. Medicul epidemiolog Ana Bobârnac spune că numărul infecțiilor se poate reduce prin păstrarea curățeniei și prin dezinsecția făcută în funcție de germenii din fiecare unitate.
„Poate că, dacă MS stabilește niște mijloace de coerciție, se vor raporta. Pe de altă parte, există județe, nu este cazul în Dolj, în care la nivelul DSP-urilor, cele care realizează controlul în unitățile sanitare, nu există specialiști care să convingă medicii că sunt infecții nosocomiale și trebuie raportate“, a încheiat medicul.
