Sute de comercianți de haine second-hand își desfășoară zilnic activitatea în Târgul Municipal Craiova fără să fie înregistrați sub o formă juridică, fără să emită bon fiscal și fără să plătească taxe către bugetul statului. Este acest lucru legal sau sub ochii autorităților se practică evaziune fiscală la scară largă? Într-un răspuns trimis GdS, Ministerul Finanțelor Publice consideră că acești comercianți ar trebui să fie autorizați pentru a-și putea vinde produsele și ar trebui să emită bon fiscal. Tot ministerul dă de înțeles că o prevedere din Codul Fiscal lasă loc de interpretare. Legea scutește de plata impozitului veniturile obținute din vânzarea „patrimoniului personal“, dar nicăieri nu se explică limita acestui patrimoniu. Comercianții din târg vând stive de haine, dar pot invoca faptul că toate sunt ale lor, iar Direcția Antifraudă și Poliția spun că nu pot dovedi contrariul.
Problema cadrului legal în care își desfășoară acești comercianți activitatea a apărut în discuție după ce Primăria Craiova dorea să le ofere acestora un ajutor de urgență în bani pentru marfa arsă în incendiul din decembrie anul trecut. În cele din urmă, ajutorul nu a mai fost acordat, dar problema a rămas. Este legală activitatea de vânzare a hainelor vechi din Târgul Municipal Craiova dacă respectivii comercianți nu sunt înregistrați juridic, ca persoană fizică independentă sau întreprindere individuală, de exemplu? Trebuie ei să aibă casă de marcat și să emită bon fiscal și, foarte important, să plătească impozit ca orice craiovean care obține venituri? Din răspunsul trimis GdS de Ministerul Finanțelor Publice reiese că orice activitate de acest gen trebuie legalizată și fiscalizată. „Prin Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă sunt reglementate activităţile din sectorul comercial şi al serviciilor de piaţă (…) fără ca actul normativ să facă distincţia între comercializarea de produse noi sau vechi (…) Comerciantul este persoana fizică sau juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, iar comerţul în zone publice reprezintă activitatea de comercializare a produselor şi serviciilor, desfăşurată permanent sau sezonier în pieţe, târguri, oboare. De asemenea, (…) orice exerciţiu comercial se desfăşoară numai de către comercianţi autorizaţi în condiţiile legii, iar (…) exercitarea activităţii de comercializare în zone publice este supusă acordului autorităţilor administraţiilor publice locale (…) cu respectarea regulamentelor proprii ale acestora şi a planurilor de urbanism“, spune ministerul. Fiscul consideră că activitatea de comerț din târguri sau talciocuri se poate face doar conform legii. „Pe de altă parte, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 (…) prevede faptul că orice activitate economică desfăşurată permanent, ocazional sau temporar în România de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi familiale trebuie să fie înregistrată şi autorizată, în condiţiile acesteia. În acest sens, conform prevederilor art. 7, persoanele fizice autorizate au obligaţia să solicite înregistrarea în Registrul Comerţului şi autorizarea funcţionării, înainte de începerea activităţii economice, ca persoane fizice autorizate, respectiv întreprinzători persoane fizice titulari ai unei întreprinderi individuale. Aceeaşi obligaţie este prevăzută şi pentru întreprinderea familială. Din cele sus-menţionate, reiese că exercitarea activităţii de comerţ în târguri, talciocuri etc., de către persoanele fizice, se poate realiza cu respectarea cerinţelor stabilite pentru comercializare, respectiv în una din formele de autorizare prevăzute de lege“, arată ministerul.
Comercianții și garderobele lor de mii de haine
Referitor la dotarea comercianților cu case de marcat, Finanțele spun că acest lucru este obligatoriu, potrivit Ordonanței de Urgență 28/1999.
„Operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale şi să le predea clienţilor, cu excepţiile prevăzute la art. 2, iar la solicitarea acestora vor elibera şi factura, în condiţiile legii. În sensul art. 1 alin. (1) din Hotărârea de Guvern nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice (…) prin operatori economici se înţelege persoanele fizice şi juridice, asociaţiile familiale, precum şi orice alte entităţi care efectuează cu plată, pe teritoriul României, inclusiv în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, livrări de bunuri cu amănuntul şi/sau prestări de servicii direct către populaţie, cu excepţia instituţiilor publice. Prin urmare, precizăm că, pentru încasarea contravalorii livrărilor de bunuri cu amănuntul, inclusiv a livrărilor de bunuri second-hand, direct către populaţie, operatorii economici sunt obligaţi să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale, iar la cererea clienţilor să elibereze şi factură, potrivit legii“, concluzionează ministerul.
Finanțele menționează, însă, un articol din Codul Fiscal, 62, de care s-au izbit în activitatea lor și organele de control, Direcția Antifraudă și Poliția. „Conform normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, exercitarea unei activităţi independente, reglementată prin art. 67 din Codul Fiscal, presupune desfăşurarea acesteia cu regularitate, în mod continuu, pe cont propriu şi urmărind obţinerea de venituri. Pe de altă parte, este de menţionat faptul că la art. 62 sunt prevăzute categoriile de venituri neimpozabile, printre acestea regăsindu-se şi veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul personal (…)“, arată Fiscul. Cum se traduce acest lucru? La un posibil control, comercianții pot invoca faptul că sutele sau miile de haine pe care le vând sunt ale lor, așa cum au și făcut de fapt, după cum susține Inspectoratul de Poliție Dolj. „Controalele din târg de până acum au vizat produsele noi contrafăcute, iar în momentul în care i-am întrebat pe comercianți ale cui sunt hainele second-hand pe care le vând au spus că sunt ale lor. Noi nu avem cum să verificăm acest lucru, pentru că asta ar însemna să facem o evaluare a averii personale a fiecăruia“, au declarat reprezentanții IPJ Dolj.
Aceeași problemă a avut-o și Antifrauda. „De la operaționalizarea Direcției Generale Antifraudă Fiscală, în luna decembrie 2013, și până la sfârșitul anului 2015 au avut loc 48 de acțiuni de control în Târgul Municipal Craiova, în vederea verificării modalității de respectare a prevederilor legislației financiar-contabile. Urmare a verificărilor specifice efectuate, inspectorii antifraudă au constatat contravenții pentru sancționarea cărora au dispus amenzi în cuantum de 316.317 lei, au confiscat bunuri și venituri în cuantum total de 349.000 de lei și au confiscat bunuri și venituri în valoare totală de 40.757 de lei (…) Printre cele mai frecvente încălcări ale prevederilor financiar-contabile constatate (…) menționăm încălcarea obligației de fiscalizare a încasărilor prin intermediul casei de marcat și deținerea de sume fără documente justificative“, se arată în răspunsul Direcției Antifraudă, care conține doar rezultatele controalelor la firmele deja înregistrate. Surse din cadrul Direcției au precizat pentru GdS că legislația în domeniu ar trebui clarificată pentru a nu exista interpretări.
Secretul: trăiești din vânzarea hainelor sau e doar un hobby?
Și, totuși, o prevedere din Codul Fiscal ar putea reprezenta portița prin care organele de control să-i ia la bani mărunți și pe comercianții de haine vechi. Secretul stă în faptul că activitatea lor nu este sezonieră sau ocazională. Chiar dacă nu se poate demonstra că vând și alte haine, nu numai pe cele din garderoba proprie, activitatea lor este una repetată, care aduce venituri, deci este asimilată unei activități economice și atunci ar trebui fiscalizată. În primul rând, Codul Fiscal prevede la articolul 269 următoarele: „Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi“. Iată ce spune alineatul 2: „În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor liberale sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate“. De asemenea, alineatul 3 din normele de aplicare ale acestui articol precizează: „Persoana fizică, ce nu a devenit deja persoană impozabilă pentru alte activităţi, se consideră că realizează o activitate economică din exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, dacă acţionează ca atare, de o manieră independentă, şi activitatea respectivă este desfăşurată în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate, în sensul art. 269 alin. (2) din Codul Fiscal“.
Pe de altă parte, atât Primăria Craiova, cât și SC Piețe și Târguri Craiova SRL, societatea care administrează târgul, recunosc că respectivii comercianți trăiesc din banii obținuți din vânzarea hainelor, deci este o activitate continuă și nu ocazională.
În motivarea hotărârii din decembrie 2015 prin care s-a aprobat, de principiu, acordarea ajutorului de urgență către comercianți, primăria îi transforma pe comercianți în categorie socio-profesională și spunea, printre altele: „Această categorie socio-profesională are drept sursă existenţială activitatea prestată în standurile afectate de incendiu“. La rândul lor, Piețele spuneau, în aceeași motivare, că din această activitate, „majoritatea respectivilor comercianți își întrețineau familiile“.
Într-un răspuns trimis ieri, Piețele au explicat faptul că ele doar încasează taxa zilnică și că nu intră în atribuțiile lor să verifice dacă vânzătorii de haine respectă legislația. „SC Piețe și Târguri Craiova SRL nu are competenţa de verificare privind provenienţa bunurilor (îmbrăcăminte, încalţăminte şi alte bunuri second-hand) înstrăinate de propietarii acestora în Târgul Municipal Craiova din cartierul 1 Mai. Societatea noastră încasează taxa/mp/zi tuturor cetăţenilor care doresc să îşi înstrăineze bunurile în Târgul Municipal Craiova. Cu privire la buna desfăşurare a activităţii de taxare efectuată de SC Piețe și Târguri Craiova SRL, facem precizarea că Direcţia Antifraudă Târgu Jiu a fost prezentă şi a verificat modul de taxare din fosta locație a Târgului Municipal (strada Caracal nr .172 B) şi nu au fost găsite nereguli în ceea ce priveşte activitatea de taxare desfăşurată de angajaţii noştri“, se arată în răspuns.
