Unităţile medico-sociale, căminele de bătrâni sau adăpostul pentru oamenii străzii din judeţul Dolj sunt ocupate mai tot timpul la capacitate maximă. Populaţia judeţului este într-un continuu proces de îmbătrânire. Sunt sate care au dispărut de pe hartă, iar altele nu vor mai exista peste câteva zeci de ani. Din păcate, bătrâneţea este percepută altfel de români, faţă de vecinii lor din alte ţări ale lumii. Vârstnicii noştri sunt printre cei mai nefericiţi şi mai bolnavi, potrivit unor studii realizate la nivel european. Cei mai mulţi trăiesc din pensii mizere, ducându-şi cu greu zilele de la o lună la alta, au probleme grave de sănătate, ajung la medic mult prea târziu. Sunt vârstnici pentru care cea mai mare problemă este singurătatea, faptul că nu le trece nimeni pragul cu lunile sau chiar cu anii.
Au muncit toată viața pentru a-şi creşte copiii, pentru a-şi face o casă în care să-și petreacă liniștiți ultimii ani din viață, însă la bătrânețe mulţi dintre ei au rămas fără nimic. Mulţi şi-au pierdut partenerul de viaţă, copiii au plecat să-şi câştige pâinea peste hotare, iar ei au rămas singuri. Cei mai fericiţi dintre ei au copiii şi nepoţii aproape sau aceștia îi vizitează de câte ori le permite timpul. Doljul, la fel ca întreaga ţară, îmbătrâneşte cu fiecare an care trece. Numărul românilor de peste 65 de ani l-a depăşit pe cel al copiilor cu vârste până la 14 ani, în prezent fiind 3,4 milioane de bătrâni. În Dolj se află în plată 185.000 de pensionari, din care 68.000 sunt din Craiova. Dintre aceştia, aproximativ 45.000 sunt pensionaţi pe caz de boală. În 2010, potrivit datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică, în Dolj trăiau 119.048 de persoane trecute de 60 de ani, în 2015 numărul acestora a ajuns la 165.004, din care cu vârsta între 60 şi 64 de ani – 43.996, cu vârsta între 65 şi 69 – 37.967, între 70 şi 74 de ani – 27.176, peste 85 de ani – 10.066 de doljeni.
Trei femei, trei experienţe de viaţă
Aurelia Jianu, Maria Smeu şi Ana Niţă sunt doar trei dintre femeile ajunse la vârsta a treia care au muncit o viaţă întreagă. Acum au rămas doar cu câteva plase cu fotografii, câteva obiecte personale, două-trei cărţi de rugăciuni. Asta este toată avuţia lor. Trăiesc din amintiri şi cu dorul copiilor şi nepoţilor. Nu sunt supărate, au înţeles că pentru ele cel mai bine este ca anii bătrâneţii să îi petreacă într-un centru special pentru persoanele vârstnice. Aurelia Jianu are 78 de ani, iar de trei ani trăieşte în acest cămin. Are un singur copil, stabilit în Austria, care vine să o viziteze atunci când reuşeşte să ajungă în ţară, o dată pe an. Maria Smeu nu îşi mai aminteşte câţi ani are, nici de când se află în acest centru. A lucrat ca vopsitoare pe şantier mai bine de 36 de ani, iar de aproximativ zece ani este internată în acest cămin pentru persoane vârstnice. Aşteaptă cu nerăbdare Crăciunul, pentru ea este perioada din an în care îşi revede copiii, ce se întorc în ţară în perioada sărbătorilor. Ana Niţă a împlit de curând 84 de ani și este la Căminul pentru persoane vârstnice de aproape un an. A avut o viaţă grea, şi-a îngropat soţul, şi-a îngropat fata, are probleme grave de sănătate. Toate aceste femei mărturisesc că bătrâneţea este o perioadă „urâtă“, cum nu şi-au imaginat niciodată…
„A crescut numărul beneficiarilor cu demenţă, Alzeihmer sau cu accidente vasculare“
Mii de vârstnici doljeni se află internaţi în acest moment în cămine de bătrâni, care pentru mulţi dintre ei au devenit locul în care îşi vor petrece ultimii ani din viaţă. În Căminul de stat pentru persoanele vârstnice din Craiova sunt internaţi în acest moment 280 de persoane. „Avem trei secţii: pentru independenţi, semidependenţi şi dependenţi. Din păcate, în ultimii ani a crescut numărul beneficiarilor cu demenţă, Alzeihmer sau cu accidente vasculare cerebrale. Avem 70 de persoane imobilizate şi 90 de persoane cu demenţă de diverse tipuri. Pe lângă problemele medicale ale acestor oameni, cea mai apăsătoare problemă pentru ei rămâne lipsa aparţinătorilor, care în cele mai multe cazuri au plecat în alte ţări, ei au rămas singuri, neajutoraţi, acesta fiind şi unul dintre motivele care au condus la instituţionalizare“, a spus Florin Zaharia, inspector asistenţă socială la Căminul pentru persoane vârstnice.
Unităţile medico-sociale, insuficiente
Pe lângă aceştia, sute de bătrâni din Dolj sunt internaţi în cămine private din judeţ, dar şi în centrele medico-sociale. În subordinea Consiliului Judeţean (CJ) Dolj se află şapte astfel de unităţi medico-sociale, la Pleniţa, Melineşti, Bechet, Sadova, Amărăştii de Jos, Cetate, Brabova. Cele mai multe sunt ocupate la capacitate maximă. În unităţile medico-sociale se acordă servicii de îngrijire, servicii medicale, precum şi servicii sociale persoanelor internate. Sunt persoane cu afecţiuni cronice care necesită permanent sau temporar îngrijire, tratament şi care din cauza unor motive de natură economică, psihică sau socială nu au posibilitatea să-şi asigure nevoile sociale şi să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrarea socială. „Ne-am dorit tot timpul programe europene care să permită mai multor comune doljene să se asocieze pentru a realiza un asemenea centru medico-social. Acest lucru ar fi extrem de important, având în vedere că normele europene precizează că după trei sau cinci ani de la derularea unui program pentru crearea unui astfel de centru, Uniunea nu mai alocă bani pentru susţinerea acestuia. Şi atunci apar problemele, avem nevoie de bani pentru cadrele medicale, pentru îngrijitori, pentru întreg personalul angajat. Un astfel de centru presupune costuri foarte mari, tocmai din acest motiv trebuie găsite soluţii pe termen lung pentru susţinerea lor. În Dolj, la fel ca în întreaga ţară, vorbim de o populaţie extrem de îmbătrânită. Avem sate care pur şi simplu au dispărut complet de pe hartă în ultimii ani şi altele care, conform prognozelor, vor dispărea. Sunt probleme reale, care decurg din îmbătrânirea populaţiei. Vă dau doar un exemplu în acest sens: atunci când ne gândim să aducem apă şi canal în anumite localităţi doljene pe fonduri europene, ne lovim de cerinţele celor de la Uniunea Europeană, care ne cer proiecţiile pentru următorii zece ani ale acelor localităţi, numărul populaţiei, numărul de locuitori care urmează să beneficieze de acele investiţii. Unităţile medico-sociale din judeţ au fost bine gândite, au fost aşezate strategic în localităţi îndepărtate de Craiova pentru a facilita vârstnicilor accesul la servicii medicale în localităţile lor sau cât mai aproape de casă pentru a nu mai străbate zeci de kilometri până la Spitalul Judeţean din Craiova. În cele mai multe cazuri, aceste centre medico-sociale sunt extrem de dotate, sunt utilate cu mijloace medicale moderne. Din păcate, nu sunt suficiente având în vedere numărul mare de beneficiari şi cererea pe care o înregistrează. Este nevoie de astfel de centre, sunt vârstnici care nu mai au pe nimeni sau ai căror copii sunt plecaţi departe de casă, care au nevoie de cineva să îi ajute. În toate aceste centre avem bătrâni bolnavi care sunt internaţi de foarte mult timp“, a spus Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj.
La Pleniţa sunt bătrâni pe liste de aşteptare
Multe din unităţile medico-sociale au solicitat în ultimii ani Ministerului Sănătăţii suplimentarea locurilor de cazare. Unitatea medico-socială Cetate a solicitat suplimentarea numărului de paturi de la 38 la 43. Acelaşi lucru l-au facut şi cei din Sadova, care au mai amenajat un salon cu şapte paturi. La Pleniţa funcţionează cel mai mare centru medico-social din judeţ. Are 50 de paturi, iar în acest moment este ocupat la capacitate maximă. „Peste 30 dintre cei pe care îi avem sunt internaţi permanent. Cererea însă este foarte mare, avem o listă de aşteptare pe care sunt trecuţi alţi aproximativ zece doljeni care au nevoie de internare, printre care şi două cupluri“, a spus dr. Gabriel Dragomir, directorul Unităţii Medico-Sociale Pleniţa. Şi la unitatea medico-socială din Brabova sunt internaţi în prezent 23 de persoane. Dintre acestea, 21 s-au internat pe perioadă nedeterminată.
„Singurătatea este cea care acutizează şi bolile cronice“
Psihologii atrag atenţia că bătrâneţea trebuie privită extrem de serios, că vârstnicii trebuie să primească respectul şi atenţia de care au nevoie, dar şi protecţie din toate punctele de vedere, atât economic, cât şi social şi moral. Potrivit acestora, în România este o problemă la nivel de societate. „Din păcate, în momentul când o persoană ajunge la vârsta pensionării şi iese din viaţa socială, societatea o exclude. Atunci apare sentimentul de inutilitate, de marginalizare socială care nu face decât să accentueze procesul de îmbătrânire. Vârstnicii devin mai puţin atenţi faţă de aspectul lor exterior, nu se mai îngrijesc, încep să-şi pună tot mai acut problema zilei de mâine. În străinătate, bătrâneţea este văzută ca o perioadă când ai ajuns la apogeul dezvoltării, când copiii sunt plecaţi de acasă şi sunt realizaţi în mare măsură, iar pentru părinţi începe din acel moment viaţa: pot să meargă în excursii, să se plimbe, pentru că statul le asigură şi o pensie decentă. În plus, au tot felul de programe pentru vârstnici. La noi este o problemă de mentalitate, căminele de bătrâni sunt percepute greşit. Din păcate, trăim într-un ritm extrem de alert şi nu mai avem timp să ne ascultăm bătrânii! Presiunea zilei de mâine, faptul că suntem în permanenţă pe fugă îi afectează la fel de mult pe bătrâni şi dacă rămân în familie. Faptul că sunt tot timpul singuri este mai rău decât dacă ar fi internaţi într-un centru special unde primesc asistenţă şi atenţie. Singurătatea este cea care acutizează şi bolile cronice. Acesta este şi motivul pentru care la noi speranţa de viaţă este mult sub media europeană, pentru că atunci când un bătrân rămâne singur, nu-l mai ajută nimieni. În Dolj, sunt foarte mulţi bătrâni care au copiii plecaţi la muncă în străinătate. Ar trebui să ne punem problema ce facem cu bătrânii noştri, ar trebui gândite programe speciale pentru cei de vârsta a treia, trebuie gândit din timp ce facem cu ei, nu să aşteptăm să avem o ţară de pensionari. E vorba de implicarea comunităţii“, a spus psiholog clinician Claudia Măciucă.
Urmăriţi astăzi, 24 februarie, pe Alege TV, de la ora 21.30, emisiunea „Povestea lor, lecţia noastră“. Populaţia Doljului este îmbătrânită, avem sute de vârstnici internaţi în centrele special create pentru ei. Cei mai mulţi sunt extrem de bolnavi. Ce sfaturi oferă medicii persoanelor de vârsta a treia, dar şi ce ne sfătuiesc psihologii sunt doar câteva dintre subiectele pe care le vom dezbate!
