În urma simulării evaluării naționale s-a observat faptul că opt unități școlare din județul Dolj sunt, în prezent, în situația în care nici un elev nu poate obține medie de promovare a examenului. La acestea, Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Dolj a adăugat în aceste zile alte 15 unități școlare apropiate de acest rezultat, în sensul că procentul de promovabilitate nu depășește 10%.
Situația este îngrijorătoare, pentru că simulările au scos la iveală un adevărat dezastru. Elevii din 23 de unități școlare din Dolj au frecventat opt ani cursurile și nu pot obține note minime de promovare a unor examene naționale. Pentru aceste unități, ISJ Dolj a creat un program de verificare a personalului didactic și monitorizare a activității până în sesiunea din vară.
Unitățile școlare în care elevii nu au obținut medie de promovare la simularea evaluării naționale sunt Liceul „Dimitrie Filișanu“ Filiași, Școala gimnazială Mischii, Școala gimnazială „Marin Sorescu“ Bulzești, Școala gimnazială „Nicolae Popescu“ Întorsura, Școala gimnazială Caraula, Școala gimnazială Coțofenii din Față, Școala gimnazială Sălcuța, Școala gimnazială Gogoșu. Tot pe aceeași listă a rezultatelor slabe au fost trecute și alte 15 unități școlare, în care promovații se numără pe degetele de la o mână. Pe această listă se înscriu Școlile gimnaziale din Gherceşti, Seaca de Câmp, Secu, Rast („Gheorghe Jienescu“), Teasc, Valea Stanciului, Dioşti, Ghindeni, Orodel, Scaeşti, Greceşti, Gângiova, Băilești („Amza Pellea“), la care se adaugă şi două unităţi din Craiova – Liceul Tehnologic de Transporturi Craiova şi Şcoala gimnazială „Anton Pann“. Pentru aceste rezultate catalogate drept foarte slabe, reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Dolj au creat un grafic de evaluare și îndrumare care va urmări stadiul de parcurgere a programei școlare, proiectare didactică, notarea ritmică a elevilor, calitatea evaluării comparativ cu rezultatele la simulare, frecvența elevilor la cursuri, atitudinea față de educația furnizată, exigența graficelor de pregătire suplimentară.
Mischii: Ca în orice școală există și „uscături“
Ce s-a întâmplat în aceste uități școlare am încercat să aflăm și noi de la unii dintre managerii de unități școlare cu nici un elev promovat. Prima oprire a fost la Mischii, unde am aflat că este primul an în care elevii nu au obținut note de promovare la simularea evaluării naționale. „Este al doilea an de când sunt manager la Mischii. Am mai fost director între 1989 – 2002, apoi am avut o întrerupere și am revenit acum. Motivația mea să revin în această funcție a fost că sunt atașată de elevii comunei. În ceea ce privește examenele, rezultatele au fost bune an de an. Am avut procent de promovabilitate peste 89%. Ca în orice școală există și «uscături», care nu au reușit să treacă acest prag la evaluarea națională. De obicei, disciplina matematică le pune mari probleme. Este o știință exactă și nu este ca la limba română, unde trebuie să fie creativi. La matematică trebuie să știe formula să o aplice și, ca să reușească, le trebuie pregătire continuă, seriozitate și implicare mai mare din partea părinților, care nu răspund la solicitările noastre. Cred că nu au tratat cu seriozitate aceste simulări“, a spus Georgeta Duță, managerul Școlii din Mischii. Potrivit directorului, la matematică elevii au luat note între 1 și 3, iar la limba și literatura română un singur elev a obținut notă sub cinci. Pentru vară, însă, sunt speranțe de remediere. „Pregătirea suplimentară se realizează în zilele de marți și joi după ore. Se lucrează diferențiat cu elevii, adică pentru nota cinci sunt anumite subiecte. Sperăm să reușim și cu cei care au luat peste 3 să ia notă de trecere în vară“, a mai precizat directoarea Georgeta Duță.
Filiași: Promovabilitatea la clasă este de 30%
La Liceul „Dimitrie Filișanu“ din Filiași, nici un elev nu a obținut medie de promovare. Directorul unității de învățământ susține însă că elevii cu probleme la simulare sunt corigenți și la clasă.
„La simularea evaluării naționale au fost înscriși 12 elevi și au participat 11. Procentul de reușită a fost zero, așa cum s-a și scris, dar este o situație deosebită, în sensul că acești elevi provin din familii dezorganizate, sunt lăsați în grija bunicilor. Noi facem eforturi deosebite să-i aducem la școală. Rezultatele pe semestrul I arată că promovabilitatea este de aproximativ 30%. Unii dintre ei nu știu să scrie și să citească. Ei vin cu deficiențe din învățământul primar. Faptul că iau la clasă un 5 este o reușită pentru unii dintre ei. La simulare o să fie mai puțini candidați. Nu știu câți vor reuși să promoveze. La română am avut un elev sau doi care au depășit nota 5, dar ca medie generală cu matematica nu au obținut media minimă 5. La matematică nu s-au ridicat nici la note de 3 și 4 pentru a da ceva speranță. Este nevoie de un efort foarte mare. Există program de pregătire suplimentară“, a explicat Ilie Pîrvu, directorul liceului. Managerul spune că la gimnaziu predau profesorii care au ore și la liceu, unde rezultatele sunt apreciate ca fiind mult peste media județului, atât la profilul teoretic, cât și la cel tehnologic.
„La liceul tehnologic avem clase la care s-a intrat și cu media 7.70. Avem copii buni și interesați să învețe și o dovedesc rezultatele la bacalaureat. De exemplu, anul trecut am avut la bacalaureat o elevă cu media 9.90 și a fost admisă la Facultatea de Medicină prima. Avem și copii buni, dar știți cum este cu pădurea…“, a mai spus managerul.
Coțofenii din Față: „Elevii noștri muncesc să-și procure hrana“
Școala gimnazială Coțofenii din Față s-a alăturat și ea după simulări unităților cu elevi nepromovați la evaluarea națională. Directorul spune că anul acesta rezultatele sunt determinate de faptul că elevii din clasa a VIII-a provin dintr-un grup vulnerabil.
„În școala aceasta sunt din 2003, am multă experiență aici, cunosc această comunitate, știu ce se întâmplă cu părinții și elevii. Sunt director de șase ani. De-a lungul timpului am reușit să avem rezultate bune, cu promovabilitate de peste 60-70%. Elevii noștri i-am regăsit în licee bune din Craiova, cum ar fi Colegiul «Elena Cuza» sau Colegiul Național «Ștefan Velovan». Cu toții au fost prinși într-o formă de învățământ. Și anul acesta am reușit să integrăm copiii și să le arătăm ce înseamnă să aibă educație. Este foarte greu să-i convingem și să vă spun și de ce. Ați constatat la intrare în localitate că sunt case care arată că acolo locuiesc familii cu un standard scăzut. Părinții copiilor nu au loc de muncă. Nu e vina lor. Aceasta este societatea. Fac eforturi să-și îngrijească familiile numeroase. Muncesc pe la localnici sau vând fier vechi. De multe ori și copiii sunt solicitați să muncească în gospodărie sau să-și îngrijească fații cei mici în detrimentul unor teme. Așa se explică poate și faptul că în clasa a VIII-a au rămas șase elevi, pentru că de-a lungul timpului ei au ieșit din evidența școlară. Cei care au rămas sunt băieți. Provin dintr-un grup vulnerabil, cu obiceiuri și cutume care atârnă greu. Noi, ca unitate școlară, nu îi discriminăm și încercăm să-i ajutăm. Sperăm ca până la vară să avem și elevi care să obțină o notă bună, pentru că au demonstrat că vor să învețe. Chiar dacă au rezultate slabe la simulare, ei știu să scrie și să citească“, a precizat Simona Iovan, directoarea Școlii gimnaziale Coțofenii din Față.
Pentru vară, managerul de la Coțofenii din Față speră ca procentul de promovabilitate să crească la 10-15% și dă asigurări că elevii care nu vor ajunge la liceu vor urma o școală profesională pentru a învăța o meserie ca să-și câștige altfel existența. Prin urmare, directorii școlilor motivează că în spatele eșecului școlar stă situația materială precară și faptul că școala nu găsește de multe ori sprijin în familie pentru a asigura educația copiilor.
