Pe străzile din municipiul Craiova trăiesc mai mulţi minori care au adunat deja sute de dosare penale, deşi au numai 8, 11 sau 13 ani. Cei mai mulţi dintre ei s-au specializat în furturi din buzunare şi din maşini şi au ajuns să atace craiovenii fără frică, ziua în amiaza mare. Toţi ştiu că poliţiştii nu au ce să le facă pentru că nu răspund penal înainte de a împlini 14 ani, aşa că profită cât pot de acest lucru. Când se apropie de vârsta la care pot fi traşi la răspundere, predau ştafeta fraţilor şi prietenilor mai mici. Toţi aceşti minori ajung pentru perioade scurte de timp în Centrul de primire în regim de urgenţă din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj, de unde sunt scoşi de părinţi şi trimişi din nou pe străzi, la furat. Un cerc vicios în care infractorii îşi dezvoltă reţelele, iar noi, toţi, suportăm pagubele comise de aceşti delincvenţi şi plătim pentru a-i ţine în centre speciale unde să aibă toate condiţiile necesare, aşa cum ne cer normele europene.
Infracţionalitatea juvenilă este un fenomen alarmant în România, implicit în judeţul Dolj. Cel mai grav însă este faptul că, an de an, vârsta debutului scade. Sunt copii care nu au împlinit nici măcar nouă ani, dar care sunt deja cunoscuţi ca „periculoşi“. Tot mai mulți craioveni cad victime minorilor care au ajuns să fure de oriunde, oricând și orice le pică în mână. Sunt minori cunoscuţi deja de poliţişti, care au strâns până acum zeci de dosare penale. Au ajuns să fure în plină zi, din buzunare și din genți, din farmacii și baruri, dar și din mașini conduse de obicei de femei. Mădălin, Florian şi Alex sunt doar trei dintre aceşti infractori care imedat ce ajung în stradă fură.
La sfârşitul lunii septembrie 2012, Gazeta de Sud spunea povestea unui minor care „adunase“ în numai câteva luni aproape 80 de dosare penale pentru comiterea infracţiunilor de furt sau furt calificat. Este vorba de Mădălin C., care a împlinit 14 ani în decembrie, anul trecut, un minor care le-a dat bătăi de cap poliţiştilor craioveni. Băiatul fura tot ce găsea, mai ales din maşinile care erau parcate pe strada General Dragalina, stradă pe care locuieşte cu familia sa, de la bani sau telefoane, până la haine sau alte bunuri. A fost prins însă spărgând maşini parcate şi în zona Pieţei Chiriac, Parcului „Nicolae Romanescu“ sau chiar în centrul municipiului. Pagubele produse şoferilor au fost destul de însemnate, acesta reuşind să sustragă în mai multe rânduri sume mari de bani. De exemplu, în septembrie 2012 a reuşit să fure din maşina unui bărbat din Vădăstriţa, Olt, parcată pe strada Arieş, suma de 13.000 de lei şi un telefon mobil.
Ulterior, oamenii legii au stabilit că Mădălin era trimis la furat de membrii familiei, iar în mai 2014 i-au reținut pe Mariana C., de 53 de ani, Petre C., de 54 de ani, bunicii lui Mădălin, dar și pe Verginia C. și Nuța I.. În același dosar au fost puși sub acuzare și trei minori, printre care și Mădălin. În ianuarie 2015, inculpații au fost condamnați definitiv pentru comiterea a zeci de infracțiuni de participaţie improprie la furt calificat. Petre C. a primit o pedeapsă de șapte ani și nouă luni de închisoare, Nuța I. a fost condamnată la trei ani și o lună de închisoare, iar Verginia C. a primit o pedeapsă de șapte ani și cinci luni de închisoare. Al patrulea inculpat, Mariana C., a fost condamnată la patru ani și patru luni de închisoare. În schimb, Mădălin a fost internat într-un centru educativ timp de un an și jumătate. De asemenea, instanța de judecată a dispus ca inculpații să restituie suma totală de 59.566 de lei celor 15 persoane păgubite care s-au constituit părți civile în dosarul penal. Instanța a dispus confiscarea sumelor de 5.250 de lei și 200 de euro de la inculpați, ce reprezintă contravaloarea bunurilor furate din mașinile a șapte persoane.
Cât despre Florian și Alex, de 12, respectiv 13 ani, aceștia s-au „specializat“ în furturi din autoturismele oprite la semafor prin metoda distragerii atenției, în general din mașinile conduse de femei. Modul de operare al celor doi minori este destul de simplu: dacă observă că victima și-a lăsat geanta, portofelul sau telefonul pe scaunul din dreapta-față, unul dintre ei deschide portiera din stânga-spate a mașinii. Când șoferița coboară pentru a-l îndepărta, celălalt deschide portiera din dreapta-față, pune mâna pe geantă sau portofel și o rupe la fugă. În ultimele luni au comis zeci de astfel de furturi, însă oamenii legii nu le pot face mare lucru, pentru că nu răspund penal. Florian și Alex, dar și Mădălin sunt cunoscuți atât de polițiști, cât și de angajații Centrului de Primire în Regim de Urgență.
„Aceşti copii provin din familii destrămate“
Delincvenții care nu au împlinit încă 14 ani nu au, conform legislației din România, răspundere penală. Cu alte cuvinte, pot sparge locuințe, pot fura din buzunare, pot da în cap, pot să comită orice faptă gravă, pot ucide pentru că ei sunt consideraţi iresponsabili, părinţii acestora purtând răspunderea civilă a faptelor lor… Au ajuns în situaţia în care comit fără teamă orice faptă, ştiu că au de suportat o mică mustrare din partea poliţiei şi a asistenţilor sociali, după care familia, cea care este responsabilă cu creşterea şi educarea copiilor, îi preia. După numai câteva ore sau cel mult zile se întorc la ce ştiu cel mai bine să facă, la furat.
Am ajuns la unul din centrele de primiri urgenţe din Craiova. Era trecut de ora 11.00. În acel moment, 11 minori se aflau în centru. Au dreptul la intimitate, la recreere, la hrană, asistenţă psiho-socială, asistenţă medicală, au dreptul la bilet de învoire pentru a ieşi la plimbare, au dreptul să meargă la şcoală. Se încearcă reintegrarea socială a acestora. Camerele sunt amenajate cu mobilier nou, cu paturi suprapuse, pereţi frumos vopsiţi. Au o capacitate de 24 de locuri, patru dormitoare, separate pentru fete şi băieţi, la fel şi băile. Mulţi dintre cei internaţi au devenit familiari cu locul, impun reguli nou-veniţilor, cer chiar să stea singuri în cameră. Una dintre minorele internate a fost adusă de mai multe ori de-a lungul timpului în acest centru fiind acuzată de prostituţie, atât în ţară, cât şi în străinătate. Se consideră superioară colegelor de centru, vrea să stea singură în dormitor, vrea să nu fie deranjată de nimeni… În altă cameră, un tânăr a fost deranjat din somn de vizita noastră. Se odihnea până la ora 12.00, când colegii aveau „obligaţia“ să îl trezească la masă. „În 2015 au tranzitat acest centru 247 de copii. Vorbim însă de toţi copiii aduşi la noi, din cauza abuzurilor, neglijării în familie, pentru că au fost găsiţi pe stradă, dar şi pentru alte fapte, cum sunt cele care au legătură cu încălcarea legii. Pentru 15 dintre ei a fost dată măsură de plasament în regim de urgenţă. Avem personal suficient, însă este nevoie de foarte multă atenţie, de foarte mult tact, pentru că ei speculează orice. Încearcă să profite de orice ocazie pentru a părăsi centrul. Aici se simt închişi, supravegheaţi, iar acest lucru îi deranjează. Avem câte doi instructori de educaţie pe tură, două persoane cu atribuţii de asistent social, patru asistenţi medicali care îi consultă în momentul în care sunt aduşi la noi. Familia are la dispoziţie până la 72 de ore pentru a-i lua acasă. Din acest moment, apare practic marea problemă. Aceşti copii provin din familii destrămate, din familii în care părinţii sunt privaţi de libertate în ţară sau în străinătate sau pur şi simplu din familii care îi trimit pe străzi, la furat, la cerşit. De cele mai multe ori, în cazul celor care au familii, acestea vin foarte repede să îşi ridice copiii infractori. Nu de puţine ori fac scandal, jignesc personalul angajat. Avem cazuri în care copiii delincvenţi abia au împlinit opt ani. Cei mici sunt, de obicei, scoşi în faţă, puşi la furat pentru că ştiu că aceștia nu răspund în faţa legii“, a povestit Flori Popescu, şefa Centrului de primire în regim de urgenţă Craiova.
„Au furat până şi de la angajaţii centrului“
Fug frecvent din centru. Profită de orice ocazie pentru a ajunge iar în stradă. De cele mai multe ori, pleacă dimineaţa la şcolile din vecinătatea centrului şi nu se mai întorc. În prezent, doi dintre minori au dispărut: un băiat şi o fată. „Sunt cazuri când se prefac că le este rău, când cer la spital, iar noi avem obligaţia să îi ducem în Urgenţă. Ştiu că dacă sunt internaţi le este foarte uşor să fugă… În centru avem camere de supraveghere, însă doar în curte şi spre poarta de acces în instituţie. Ţinem uşile închise, avem gratii la geamuri pentru că nu de puţine ori au încercat să sară pe geam. Au fost situaţii în care, până să le întocmim actele atunci când erau aduşi de poliţie, au fugit… Centrul de primire în regim de urgenţă este practic portiţa de intrare în sistem. De aici sunt repartizaţi fie la familiile naturale, fie la asistenţi maternali profesionişti, în plasament simplu sau cu măsură de protecţie specială. Este vorba de copii care trăiesc pentru a fura. Au furat până şi de la angajaţii centrului sau de la membrii unui ONG care a dorit să îi ajute… Acum patru ani, am avut o situaţie în care una dintre minorele aflate în centrul nostru a dat foc la cearşaful de pe pat. A vrut să incendieze clădirea. În urmă cu câteva zile, aţi mediatizat acel caz al băiatului de 17 ani şi jumătate care a încercat să se automutileze cu lama de la o ascuţitoare. A fost dus la spital, iar acum se află iar la noi. Cei care sunt mai mari şi au fost privaţi de libertate pentru perioade de timp s-au întors cu tehnici noi… În plus, aceşti minori provoacă stricăciuni foarte mari. Băieţii, de exemplu, primesc aparate de ras cu lame încorporate, din acelea de unică folosinţă, din care au încercat să scoată lamele pentru a-şi face rău… Mulţi sunt copii încadraţi în grade de handicap, cu întârzieri mintale, care ar trebui să urmeze tratamente, dar refuză, iar starea de sănătate se agravează. Dacă nu au familie, îi transferăm pe aceştia în centre speciale pentru copiii cu dizabilităţi“, a spus Robert Mihăilescu, instructor educativ.
Anul trecut, au fost înregistraţi 150 de copii delincvenţi cu vârsta între 10 şi 13 ani
În 2014, în evidenţele DGASPC Dolj au fost instituite 81 de măsuri de protecție specială, în 2015 – 80, iar în acest an, până în prezent – 64. În urmă cu doi ani a fost înregistrat un singur copil cu recidivă, în 2015 s-a ajuns deja la 52. În 2014 au fost doi copii cu vârsta între șapte şi nouă ani care au săvârşit diverse fapte, 66 cu vârsta între 10 şi 13 ani, 14 cu vârsta între 14 şi 18 ani. „Cei mai mulţi dintre cei care săvârșesc diferite infracțiuni sunt înregistraţi cu furt calificat (74), 11 cu distrugere, trei cu vătămare corporală, cinci cu viol. În 2015, am avut 150 de copii cu vârsta între 10 şi 13 ani care au săvârșit diverse fapte, iar opt cu vârste între 14 şi 18 ani. Cele mai frecvente fapte comise de aceştia au fost: furturi (146), distrugere (6), vătămare corporală (4), violare de domiciliu – (2). Cazul unui minor care a săvârşit o faptă penală pentru care nu răspunde penal este repartizat Serviciului Management de Caz pentru Copil de Către Serviciul Evaluare Iniţială printr-o rezoluţie emisă de Parchetul de pe lângă judecătoria unde s-a petrecut fapta. La nivelul Serviciului Management de Caz pentru Copil, şeful ierarhic desemnează un manager de caz printr-un ordin de serviciu, în care sunt stabilite activităţile orientative pentru soluţionarea cazului. Managerul de caz întocmeşte adresele necesare în vederea obţinerii de informaţii privind situaţia minorului. Tot managerul de caz este obligat să efectueze vizita la domiciliul minorului/familiei, în vederea efectuării anchetei sociale; psihologul întocmeşte evaluarea psihologică a copilului şi a familiei. Urmează alţi paşi extrem de importanţi până la instituirea măsurii de protecţie“, a explicat Mihaela Chiran, şef Serviciu Management de caz la DGASPC Dolj.
În cazul copilului care a săvârşit o faptă penală pentru care nu răspunde penal, găsit pe stradă, fără domiciliu sau reprezentant legal se instituie o măsură de protecţie – plasament în regim de urgenţă într-un centru. Cazul minorului este înaintat Comisiei pentru Protecţia Copilului Dolj sau Tribunalului Dolj. „Dacă în perioada de monitorizare a măsurii supravegherii specializate, copilul a săvârşit şi alte fapte penale sau se constată că nu a respectat obligaţiile prevăzute de art. 81, alin. 1 din Legea nr. 272/2004, se propune înlocuirea măsurii supravegherii specializate cu altă măsură de protecţie – plasament (plasament familial, plasament la asistent maternal profesionist, plasament într-un centru), plasament în regim de urgenţă“, a adăugat Mihaela Chiran.
Ce spune legea
Potrivit art. 113 din Codul Penal, minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal. Minorii care au vârsta între 14 şi 16 ani pot răspunde penal numai după ce se dovedeşte că au săvârşit o infracțiune cu discernământ. Abia după vârsta de 16 ani, minorii răspund penal.
De asemenea, dacă au între 14 şi 18 ani la data comiterii unei fapte penale, faţă de minori se poate lua o măsură educativă. Numai dacă este recidivist sau dacă pedeapsa pentru infracţiunea comisă este mai mare de şapte ani, un minor cu vârsta între 14 şi 18 ani poate fi internat într-un centru educativ sau de detenţie. Și asta numai printr-o hotărâre a instanțelor de judecată.