sistemul medical (Foto: Lucian Anghel)
Sute de medici doljeni au intrat de ieri în grevă japoneză, nemulțumiți de condițiile de lucru și de ceea ce le oferă sistemul medical atât lor, cât și pacienților. Timp de o săptămână, aceştia vor purta banderole albastre în timpul programului. Cadrele medicale cer creșterea valorii decontate pentru serviciile medicale, dotarea unităților cu aparatură, dar și respectarea normei de muncă și a timpului de repaus.
Cadrele medicale din Dolj, dar și din toată țara au început de ieri o serie de proteste care au debutat cu grevă de tip japonez. Lista revendicărilor vizează atât modul de salarizare, cât și crearea unor condiţii mai bune de muncă. Se cere aplicarea prevederilor Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară și în sănătate, în sensul reîncadrării personalului având ca valoare de referință salariul minim brut pe economie de 1.250 de lei. În plus, se cere plata gărzilor în afara orelor de muncă, dar şi a sporurilor în raport cu salariul din 2015 şi nu cu cel din 2009, aşa cum se întâmplă acum. „De anul trecut am început prin a susține revendicările în fața Guvernului, Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii legate de finanțarea sistemului de sănătate în vederea acordării unui act medical de calitate și de punere a pacientului în mijlocul ecuației sistemului. Anul trecut ne-am ales doar cu promisiuni. Este momentul să începem reforma sistemului medical românesc în interesul pacientului și al salariaților. Angajații din sistem sunt nemulțumiți de condițiile de muncă și de salarizare, care este aproape aceeași din 2006. Am primit 100 de lei și 25% care nu au făcut altceva decât să aducă salariile minime din sistem la salariul minim pe economie. Acum o îngrijitoare, o infirmieră are un salariu în jur de 1.050 de lei. Noi cerem punerea în aplicare a salariului minim pe economie de 1.250 de lei și punerea în aplicare a Legii nr. 284/2010. Această lege există, dar nu a fost pusă în aplicare decât pentru o anumită categorie a bugetarilor, adică primari, înalții funcționari publici, angajații guvernului. Nu vrem încălcarea legislației, ci punerea în aplicare a acestei legi. Cerem aplicarea coeficienților de ierarhizare pe clasele de salarizare care sunt prevăzute în Legea nr. 284/2010, începând cu 1 mai 2016. Astfel o îngrijitoare care de la 1 mai ar avea 1.250 de lei, cu un coeficient de ierarhizare ar urma să primească cam 1.600 de lei salariu brut din care se opresc taxele și impozitele“, a spus Ion Cotojman, președintele Federației Sindicale Hipocrat.
„Sistemul medical nu se face cu investiții date pe sub mână la diverse firme“
Dotarea unităților medicale este esențială. Cadrele medicale cer ca aparatura veche uneori și de 30 – 40 de ani să fie înlocuită. Medicii spun că, în prezent, nu se oferă sporul de doctorat din cauza faptului că legislația nu este clară și că orele de gardă nu sunt luate în calcul pentru vechimea în muncă. „Este un protest al bunului-simț. Vedem cum mor copiii și suntem incapabili să îi tratăm într-un spital județean, și nu numai. Trebuie transportați în București pentru a fi diagnosticați. Este exterm de grav. Este rezultatul nepăsării tuturor guvernelor în ceea ce privește sistemul medical. Sistemul medical nu se face cu investiții date pe sub mână la diverse firme. Sistemul se clădește cu oameni care trebuie să fie bine instruiți și odihniți în momentul în care intră în sala de operație. Orele de gardă sunt nenumărate și neincluse în timpul luat în calcul pentru pensie. Colegii mei au fost nevoiți să facă la Casa de Asigurări de Sănătate contestații ca să obțină pensia în care să fie luate în calcul și orele de gardă. În plus, din 2010 nu se acordă sporul de doctorat pentru că legea este neclară. Am primit în 2015 răspunsul oficial de la MS, care spune că din 2010 legea este neclară și necesită lămuriri. Dacă de cinci ani există această problemă și MS este conștient de acest lucru de ce nu o rezolvă?“, a adăugat chirurgul Stelian Mogoantă, vicepreședintele sindicatului Promedica Craiova.
Creșterea valorii decontate pentru serviciile medicale din spitale, ambulator și medicina de familie este esențială pentru finanțarea sistemului. „Nu putem să avem pretenția să tratăm pacienții la standarde europene chiar dacă în anumite arii suntem dotați la nivelul acestor standarde. În momentul în care nu există personal medical antrenat, specializat pentru a folosi aparatele în parametri optimi, nu o să avem rezultate. Sub aspect financiar trebuie să înțeleagă toată lumea că singurul lucru de vânzare este parafa medicului, serviciile medicale sunt plătite pe parafa medicului. Creșterile salariale trebuie să fie corelate cu creșterea valorii serviciilor decontate către unitățile sanitare. În plus, pentru a asigura servicii de calitate pacienților trebuie să ne specializăm. Suntem acuzați că suntem șpăgari. Ne dorim curățarea sistemului de șpăgari. Ne dorim să putem să ne planificăm un curs de specializare, să ne plătim orele de educație medicală din salariul nostru, nu din sponsorizările unor firme care aduc medicamente. Nu vrem să fim șantajabili“, a completat chirurgul Stelian Mogoantă.
„Pacienții migrează către spitale din Austria, Germania pentru servicii de calitate“
Migrația cadrelor medicale către spitalele din afara țării este altă problemă a sistemului medical. Lipsa personalului determină și calitatea serviciilor oferite pacienților. „Interesul nostru în această mobilizare nu vizează doar cadrele medicale. În centrul atenției se află pacientul. Spitalele orășenești se confruntă cu lipsa de personal. Trebuie înțeles că în România sănătatea nu se face doar la nivel de institute și centre medicale de performanță care sunt în București și în centrele universitare. Trebuie să vedem statutul pacientului în spitalele orășenești și în medicina de familie. Este nevoie de dotarea spitalelor pornind de la cele mai mici structuri. Oamenii sunt puși în anumite situații să se transfere de la o unitate la alta pentru că lipsește dotarea, lipsesc specialiștii. Spitalele se confruntă cu o lipsă masivă de personal ca urmare a migrării cadrelor medicale către Europa de Vest. Am fost într-un spital din țară, unde pe o secție de ginecologie cu 30 de paturi era o singură asistentă și aveau zece lehuze care născuseră în ziua respectivă“, a atras atenția Corina Ionașcu, secretar federal al organizației Hipocrat.
Medicii spun că, de fiecare dată când au ridicat aceste probleme în fața autorităților, s-au lovit de același răspuns care invocă lipsa banilor. „De fiecare dată, la MS ni se spune că nu sunt bani. Salariații din sănătate nu cer bani, ci condiții de lucru și condiții pentru pacienți. Suntem conștienți că respectul societății civile pentru sistemul sanitar vine din calitatea serviciilor oferite. Pacienții noștri migrează către spitale din Austria, Germania pentru servicii de calitate“, a adăugat Corina Ionașcu.
Prin purtarea banderolei albastre pe parcursul acestei săptămâni, cadrele medicale din toată țara își doresc să tragă un semnal de alarmă legat de toate aceste probleme. „Nemulțumirea generală din sistemul medical a făcut ca sindicatul nostru să se afilieze celorlalte grupări sindicale din țară. Mișcarea este susținută și în București, Iași, Alba Iulia. Ceea ce cerem noi nu este decât respectarea Legii nr. 284/2010. Suntem nemulțumiți de felul în care suntem salarizați și de condițiile de lucru. Mulți specialiști pleacă din țară, iar volumul de muncă crește exponențial pentru cei care rămân“, a încheiat dr. Victor Marcușanu, vicepreședintele sindicatului Promedica Craiova.
