Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (FEDRA) a prezentat ieri, la Craiova, ultimul raport naţional privind integrarea în şcoală a copiilor cu autism. La eveniment au participat reprezentanţi ai mai multor ONG-uri şi asociaţii care luptă pentru drepturile copiilor cu tulburări din spectrul autist (TSA), dar şi reprezentanţi ai mai multor unităţi de învăţământ. Raportul prezintă rezultatele a 19 studii de caz realizate de voluntarii FEDRA, dar şi identificarea unor poveşti de succes în ceea ce priveşte integrarea copiilor cu autism în învăţământul de masă sau în cel special.
„În practică, aşa cum arată studiile realizate, există o serie de factori care limitează integrarea şcolară a copiilor cu autism şi accesul lor la o educaţie de calitate adaptată nevoilor de dezvoltare. Printre acestea se numără competenţele reduse ale cadrelor didactice în lucrul cu copii cu cerinţe educaţionale speciale, insuficienţa resurselor materiale şi a serviciilor de sprijin adaptate, caracterul încă neintegrat al serviciilor sociale, de sănătate şi educaţie, dar şi ignoranţa, stereotipurile şi prejudecăţile manifestate de cadrele didactice sau de părinţii copiilor tipici faţă de copiii cu dizabilităţi. De asemenea, numărul profesorilor de sprijin este foarte mic raportat la numărul de copii cu cerințe educaționale speciale, iar norma de lucru este insuficientă pentru a putea lucra individual cu copiii cu autism“, a spus Oana Pășălan, reprezentant FEDRA. Cea mai recentă anchetă privind situaţia acestor copii a fost realizată în 2015 pe un eşantion de beneficiari ai centrelor de consiliere şi asistenţă pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist ale Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din 12 judeţe, printre care şi DGASPC Dolj. Aproximativ 60% dintre copiii de vârstă şcolară sunt deja cuprinşi în învăţământul de masă sau urmează să intre în clasa zero, 21% frecventau încă grădiniţa, deşi împliniseră vârsta pentru a fi integraţi în ciclul primar, iar 18% nu erau deloc prinşi în învăţământ.
„Dintre cei de vârstă şcolară, 56% frecventează o şcoală de masă, în timp ce 36% sunt elevi în şcolile speciale şi doar 4% sunt înscrişi în clase speciale integrate în şcoli de masă. Mai mult decât atât, acelaşi studiu arată faptul că 20% dintre copiii cu TSA care au fost înscrişi în şcoli de masă au fost pe parcurs retraşi şi îndreptaţi către învăţământul special. În 2014 – 2015, 55% dintre copii au învăţat după un curriculum adaptat nevoilor şi nivelului lor, în timp ce 26% nu au beneficiat de un astfel de instrument. 80% dintre copiii cu autism ar avea nevoie, după părerea părinţilor, de ajutor la clasă în timpul orelor din partea unui însoţitor“, a adăugat reprezentantul FEDRA.
Nu suntem de acord cu normele metodologice ale Legii nr. 151
Şi reprezentanţii Asociaţiei Naţionale pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România (ANCAAR), filiala Craiova, care funcţionează de aproximativ 13 ani, a semnalat faptul că atât minorii, cât şi adulţii cu TSA se izbesc de foarte multe probleme. Pentru a se îmbunătăţi rezultatele în lucrul cu elevii cu TSA, ar trebui să existe o mai bună comunicare între cadrele didactice, terapeuţi şi părinţi, susţin aceştia.
„De asemenea, foarte utile ar fi evaluările intermediare, aplicarea unor teste de evaluare iniţială mult mai complexe pentru a determina nivelul, aşteptările, metodele şi procedeele specifice prin care se poate realiza recuperarea elevului cu autism şi integrarea acestuia într-un sistem de învăţământ. Cursurile de formare profesională pentru cadrele didactice sunt extrem de necesare în cazul în care aceştia au în clasă elevi cu TSA. Ar trebui înfiinţate clase specifice pentru elevii diagnosticaţi cu TSA, unde programa să fie adaptată pe nevoile specifice copiilor, iar colectivul clasei să fie mai mic“, a spus Luminiţa Sandu, vicepreşedinte ANCAAR Craiova. Mai mult decât atât, părinţii doljeni ai copiilor cu autism s-au plâns de faptul că nu există ateliere protejate pentru tinerii cu autism sau centre specializate de zi. Altă problemă extrem de gravă pe care au semnalat-o a fost cea a normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate. „Această lege a fost publicată în 2010, însă de-abia acum, în 2016, au apărut normele metodologice cu care noi nu suntem de acord. Nu au precizat dacă terapia de care au nevoie aceşti copii este decontată, iar adulţii cu autism nici măcar nu figurează în aceste norme. În plus, se vorbeşte de formarea profesioniştilor, dar nu se specifică clar cine trebuie să facă aceste cursuri de formare. Ne izbim de programe incomplete, puţine, de foarte puţină implicare din partea instituţiilor statului de la care am avea nevoie de sprijin. La nivel naţional, nu există nici măcar o statistică exactă a copiilor şi adulţilor cu autism, există doar cea publicată de Ministerul Sănătăţii în urmă cu patru ani care estimează că la nivel naţional erau peste 7.000. În Dolj sunt aproximativ 200 de copii şi adulţi cu TSA“, a adăugat Luminiţa Sandu.
În această seară, de la ora 21.30, pe Alege TV, veţi putea urmări un interviu cu Luminiţa Sandu, vicepreşedinte ANCAAR. Veţi afla problemele cu care se confruntă părinţii copiilor cu autism din Dolj.
