Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a fost arestat la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, deoarece judecătorul de la Tribunalul București a considerat că sunt indicii temeinice din care rezultă suspiciunea că acesta ar fi săvârşit infracţiunile pentru care este urmărit penal de DNA. Este vorba despre patru infracțiuni de luare de mită, trei de folosirea autorității în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și una de spălare de bani. Procurorii ceruseră arestarea preventivă, dar instanța a motivat că măsura este prea dură față de gravitatea acuzaţiilor aduse. Surprinzător este faptul că primarul a refuzat să-și exercite dreptul de a propune probe și de a da declarații.
Tribunalul București a făcut publică, la solicitarea GdS, motivarea hotărârii din 31 martie prin care instanța a decis ca primarul Craiovei să fie arestat la domiciliu pentru că ar fi primit mită peste 250.000 de euro pentru campania electorală. După ce au reținut-o pe 30 martie, procurorii DNA au cerut apoi instanței arestarea preventivă a Olguței Vasilescu, motivând că „privarea de libertate a inculpatei este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, ce rezultă din gravitatea faptelor, modul şi circumstanţele comiterii acestora“.
Judecătorul a respins cererea și a înlocuit-o cu arestul la domiciliu, deoarece a considerat că a fost îndeplinită doar una dintre cele două condiții necesare pentru trimiterea după gratii, anume suspiciunea rezonabilă că primarul a săvârşit infracţiunile de care este acuzat. Cealaltă, pericolul pentru ordinea publică, nu se justifică, a spus magistratul, deoarece, „inculpata se află la primul conflict cu legea penală“ şi nu împiedică „buna desfășurare a procesului penal“. „Judecătorul apreciază că din probele administrate în cauză până la acest moment (………) rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpata ar fi săvârşit infracţiunile indicate în referatul cu propunerea de arestare preventivă“, se arată în hotărârea Tribunalului.
„Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine ca fiind îndeplinită numai una dintre condiţiile prevăzute cumulativ de dispoziţiile art. 223 alin. 2 Cod procedură penală pentru a se putea lua măsura arestării preventive a inculpatei, în condiţiile în care probele administrate conduc la suspiciunea rezonabilă că aceasta ar fi săvârşit infracţiunile pentru care este cercetată şi pentru care, potrivit textului de lege indicat, se poate dispune arestarea preventivă (…)
Judecătorul (…) apreciază însă că privarea de libertate a inculpatei nu este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică pe care ar prezenta-o lăsarea acesteia în libertate, nefiind astfel îndeplinită şi cealaltă condiţie prevăzută cumulativ de lege pentru a se putea dispune arestarea preventivă. Pentru a ajunge la această concluzie, judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere gravitatea faptelor, modul şi circumstanţele de comitere, precum şi data săvârşirii acestora, mediul din care inculpata provine, situaţia antecedentelor penale şi alte aspecte privitoare la persoana acesteia.
Judecătorul (…) apreciază că, în raport de datele privind gradul de implicare a inculpatei în activitatea infracţională, ţinând cont şi de aspectul că inculpata se află la primul conflict cu legea penală şi de împrejurarea că aceasta are …., măsura arestării preventive solicitată de Parchet nu este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor“, se mai arată în hotărâre.
Miercuri se decide soarta primarului
Interesant este, însă, ceea ce spune judecătorul în privința argumentelor invocate de avocatul Liei Olguța Vasilescu. Acesta a cerut ca propunerea de arestare preventivă să fie declarată nulă, pe motiv că primarului i s-a încălcat dreptul la apărare, solicitare respinsă ca neîntemeiată de tribunal. „În primul rând, susţinerile apărătorilor vizând nulitatea propunerii ca urmare a încălcării dreptului la apărare al inculpatei nu pot fi primite în condiţiile în care din actele şi lucrările dosarului rezultă că acest drept a fost respectat.
Din procesul-verbal de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect şi a drepturilor şi obligaţiilor, întocmit la data de ….03.2016, semnat de inculpată şi apărătorul ales al acesteia, rezultă că inculpatei i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile prevăzute de art. 83 C.p.p. (inclusiv cel prevăzut în lit. d al acestui articol, respectiv dreptul de a propune administrarea de probe, în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii)“, arată judecătorul. Aceeași atitudine a avut Olguța Vasilescu și atunci când DNA i-a comunicat calitatea de inculpată.
„În condiţiile în care inculpatei i s-au adus la cunoştinţă drepturile prevăzute de art. 83 C.p.p., iar aceasta nu şi-a exercitat dreptul de a propune probe, este evident că încălcarea dreptului la apărare invocată de apărători este neîntemeiată. În al doilea rând, nu poate fi primită nici susţinerea apărătorilor inculpatei vizând încălcarea prevederilor art. 224 alin. 1 C.p.p., ca urmare a nemotivării propunerii de arestare preventivă, în condiţiile în care propunerea este motivată, din conţinutul acesteia rezultând temeiurile de fapt şi de drept avute în vedere de procuror, fiind astfel respectate exigenţele acestui text de lege“, a explicat judecătorul.
La sosirea la DNA, acolo unde a fost citată miercurea trecută, Olguța Vasilescu declara că nu știe de ce a fost chemată și în ce calitate.
În concluzie, instanța a decis să respingă cerererea de arestare preventivă, pe care a înlocuit-o cu arestul la domiciliu, și a dispus mai multe măsuri pe care Olguța Vasilescu trebuie să le respecte. În caz contrar, poate ajunge după gratii. În primul rând, aceasta este obligată să nu părăsească imobilul în care locuiește fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza.
Apoi, trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată și nu are voie să comunice cu ceilalţi participanţi la comiterea infracţiunilor şi cu martorii din cauză. „Atrage atenţia inculpatei că în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor impuse, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive“, concluzionează Tribunalul București. Nici avocatul Olguței Vasilescu și nici procurorii anticorupție nu au fost de acord cu hotărârea instanței, așa că au contestat-o la Curtea de Apel București. Potrivit procurorilor DNA, instanța urmează să se pronunțe miercuri, printr-o hotărâre definitivă.
Mai jos puteți vizualiza extrasul încheierii de şedinţă a Tribunalului Bucureşti pronunţată la data de 31.03.2016 în dosarul în care primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, este acuzat de fapte de corupție.
