Fermierii care cer subvenții și primăriile care eliberează adeverințe conform registrelor agricole au cea mai mare răspundere în completarea cererilor APIA. În Dolj a fost cel mai mare eșantion de control din țară din cauză că, aici, de-a lungul ultimilor ani, au existat cele mai multe încercări de fraudare a fondurilor europene pentru subvenții, conform spuselor directorului APIA Dolj. Unele încercări chiar au reușit, însă fermierii prinși au fost nevoiți să ramburseze banii, iar alții s-au ales cu dosare penale.
Foarte multe încercări ale unor fermieri de a obține subvenții nemeritate de la Uniunea Europeană, plătite prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), se răsfrâng asupra tuturor fermierilor din județ. De exemplu, anul trecut, Doljul a fost selectat să facă parte din cel mai mare eșantion de control din țară, care a cuprins aproape 300 de fermieri, respectiv 281.000 de parcele de teren ce au fost verificate. Chiar dacă deficiențe s-au constatat la numai 10-15% dintre cei verificați, cu toții au avut de suferit, pentru că fermierii care au făcut obiectul controlului nu au primit nici un ban din subvențiile alocate de UE. Nu au primit nici măcar avansul din subvenția aferentă anului trecut, din cauza soft-ului de la APIA central, care nu ar fi permis prelucrarea datelor, a explicat șeful APIA Dolj, Cătălin Roșculete.
În această perioadă, fermierii sunt programați la centrele APIA pentru a depune cererea unică pentru subvenția pe suprafață. După perioada de depunere a cererilor vor începe și controalele.
Cum se va face controlul APIA
Potrivit directorului APIA, cel mai adesea fermierii încercau să declare în cererile APIA suprafețe mai mari decât cele lucrate în realitate, iar uneori aceste aspecte erau posibile cu complicitatea unor angajați din sistem. De anul acesta, funcționarii APIA vor fi mai vigilenți, explică directorul instituției. Astfel de practici nu mai sunt posibile, spune el, pentru că sistemul informatic cel nou nu mai permite ca funcționarul să intervină în vreun fel, în favoarea fermierului.
Controlul asupra veridicității celor declarate în cererile APIA se face anul acesta la fel ca și până acum, în sensul că, după depunerea cererilor, se stabilește de la București eșantionul de control sau se face prin teledetecție, iar suprafețele declarate în acte trebuie să coincidă cu ceea ce se găsește la fața locului. În plus, APIA se poate autosesiza dacă funcționarii vor avea suspiciuni despre ceea ce declară fermierii. „Metodele de control nu pot să fie altele față de anii anteriori, pentru că sunt date de regulamentele europene. Eșantionul de control se stabilește la București, dar noi putem și să ne autosesizăm în alte cazuri. De exemplu, vine fermierul să depună cererea și încearcă tot felul de nebunii. Atunci ne autosesizăm și mergem noi în control la el. Deci asta e în afara programului de control“, a spus directorul APIA Dolj săptămâna trecută. El a lăsat să se înțeleagă că unii agricultori ar încerca să fenteze APIA în ceea ce privește programul de înverzire pe care îl au la exploatațiile lor, adică acele zone de înverzire ecologică (ZIE), care trebuie să fie de minimum 5% din exploatațiile agricole și pentru care se acordă subvenții de circa 59 de euro pe hectar, în plus față de subvențiile obișnuite pe suprafață. Responsabilul APIA spune că totul se verifică și se poate observa de la distanță, prin acea aplicație prin satelit de care dispune APIA, ce perdele de protecție a înființat fermierul și ce alte astfel de culturi pentru înverzire au creat cei care cer o astfel de subvenție.
În cazul în care fermierii aflați în eșantionul de control nu au ieșit bine la teledetecție pot contesta acel control, iar în astfel de cazuri APIA face controale la fața locului.
Primăriile trebuie să aibă registrele agricole în ordine
În plus față de anul trecut, anul acesta cea mai importantă dovadă a suprafețelor lucrate de fermieri vine de la primării. Este vorba despre acea adeverință pe care o eliberează primăriile agricultorilor, document în care se trec suprafețele din registrele agricole. Practic, primăria își asumă responsabilitatea pentru documentul pe care îl eliberează fermierilor, a spus directorul APIA Dolj, Cătălin Roșculete, la emisiunea „Economia Sudului“, de la Alege TV. Problema este că anul trecut nu existau registrele agricole completate, iar în cazul unor primării există riscul ca nici anul acesta să nu fie completate registrele în timp util, acuză Roșculete, astfel încât agricultorilor să li se elibereze adeverințele pentru a se încadra în termenul de depunere a cererilor APIA, care este 15 mai. Dacă până acum, cei care încercau să fraudeze fondurile europene cu subvențiile APIA răspundeau penal alături de funcționari ai APIA, de anul acesta „penalitatea situației se mută la primării“, a precizat Roșculete, nuanțând cele precizate în sensul că răspunderea penală ar aparține funcționarilor din primării care ar elibera o adeverință neconformă cu ceea ce există în realitate în registrele agricole de la unitățile administrativ-teritoriale.
Mai devreme sau mai târziu, tentativele (unele chiar reușite) de fraudare cu fonduri europene sunt descoperite de organele de control. În ultimii ani, 4.000 de fermieri au fost nevoiți să dea banii înapoi, potrivit datelor de la APIA, după ce s-a constatat că au fost încasați necuvenit de la APIA. Fiind vorba de subvenții de la UE, sumele încasate necuvenit de fermieri nu se prescriu, ca în cazul debitelor către statul român, ci trebuie restituite integral. Acolo unde nu poate recupera APIA sumele plătite unor fermieri va intra ANAF „pe fir“, iar acei bani vor fi recuperați la buget prin metodele specifice Fiscului, cu popriri de conturi și altele, inclusiv cu metoda terțului poprit (adică se recuperează banii din subvenții de la alte firme care au sume de plată către fermierul respectiv). Unii dintre cei suspectați că au încercat sau facilitat obținerea de subvenții necuvenite s-au ales cu dosare penale.
