Parcul „Romanescu“ din Craiova, monument istoric de valoare naţională şi universală, a fost distrus cu acceptul fostei conduceri a Ministerului Culturii din anul 2014, instituție care ar trebui să protejeze monumentele istorice. Ministerul a acceptat să emită avizul obligatoriu pentru lucrările de reabilitare a parcului cu fonduri europene, deși știa că din proiect lipsește cea mai importantă piesă: planul de peisagistică și cel de organizare a execuției lucrărilor prin care trebuia stabilite măsurile de protejare a arborilor, unii dintre ei specii rare. Răul a pornit de la Primăria Craiova, care a decis să renunțe la acest plan, deoarece nu-i ajungeau banii pentru reabilitare. Așa că a scos din proiect partea de peisagistică, iar ministerul a aprobat-o cu ochii închiși. Ministru era atunci Kelemen Hunor. Consecința: arborii din parc au fost afectați de utilajele firmei de construcții, posibil iremediabil, după cum rezultă dintr-un memoriu adresat actualului ministru al culturii, Vlad Alexandrescu, de către echipa de ingineri peisagiști trimisă în control la Craiova. Ministrul a precizat, pentru GdS, că lucrările din parc au fost tratate ca și cum s-ar fi lucrat la asfaltarea unei străzi. În plus, firma care lucrează la amenajarea parcului s-a plâns de faptul că a fost nevoită să lucreze fără detalii de execuție și că din tema de proiectare a lipsit partea de peisagistică.
Mare parte a arborilor din Parcul „Romanescu“ ar putea fi iremediabil afectați de lucrările de reabilitare care au început în toamna anului trecut. Este concluzia unui memoriu adresat ministrului culturii, Vlad Alexandrescu, de către echipa de peisagiști care a venit în control după articolele și reportajele prezentate în Gazeta de Sud și Alege TV. Lucrările au fost sistate pe 30 martie, iar astăzi ar trebui reluate cu condiția ca firma de construcții care a câștigat contarctul de reabilitare a parcului să fi respectat recomandările comisiei de control. În principiu, este vorba despre stabilirea unor trasee clare pentru circulația utilajelor, colaborarea cu un peisagist care să sfătuiască firma cum trebuie protejați arborii și badijonarea celor afectați deja de lucrări. Pe lângă aceste cerințe care trebuie respectate pentru reluarea lucrărilor, peisagiștii veniți în control la Craiova au făcut precizări suplimentare legate de modul în care trebuie protejată vegetația din parc. Concluziile memoriului prezentat ministrului Alexandrescu dau fiori: există riscul ca mare parte a arborilor să fi fost afectați iremediabil, dar acest lucru se va vedea în timp. Memoriul vorbește despre măsuri care trebuia luate de firma de construcții și de autoritățile locale înainte de introducerea conductelor și cablurilor în pământ, dar aceste lucrări au fost finalizate, deci răul a fost deja făcut.
Cum s-a ajuns aici
La începutul anului 2013, Primăria Craiova a lansat licitația pentru realizarea temei de proiectare privind reabilitarea Parcului „Romanescu“. În caietul de sarcini, municipalitatea vorbește de importanța, frumusețea și unicitatea parcului. „Este unul dintre cele mai mari și mai frumoase parcuri din țară, ocupând o suprafață de 100 de hectare, din care 96 de hectare de plantații, 4 hectare luciul de apă al lacurilor, un hipodrom, un velodrom, drumuri și alei pe o întindere de 35 de kilometri, monumente de artă (…) Pentru realizarea proiectului privind amenajarea Parcului «Nicolae Romanescu» s-au utilizat soluții îndrăznețe, cum ar fi aclimatizarea și implantarea unor specii valoroase de arbori și arbuști, cât și realizarea unui cadru romantic, prin edificarea unor construcții (…) De asemenea, o valoare deosebită a decorului era dată și de un număr mare de arbori și arbuști ornamentali, aduși din mai multe continente (…)“, se arată în caietul de sarcini al licitației privind realizarea temei de proiectare a reabilitării parcului. Atât de mult i-a păsat primăriei de speciile valoroase de arbori și arbuști, încât caietul de sarcini nu prevede nicăieri realizarea unui proiect de peisagistică și de protejare a vegetației. Pornind de la ideea că parcul prezintă o stare de degradare pronunțată a elementelor stilistice cu valoare de patrimoniu, deci se impune o reabilitare și recondiționare corespunzătoare, primăria a cerut firmei care urma să câștige licitația să întocmească următoarele documente: Expertiză Tehnică, Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI), Analiza cost-beneficiu, Proiect Tehnic, Documentație Tehnică pentru Autorizație de Construire (DTAC) și Detalii de Execuție (DE). După cum spune constructorul, detaliile de execuție nu sunt complete nici la ora actuală. În respectivul caiet de sarcini apare o informație foarte interesantă legată de modul în care s-a decis reabilitarea parcului. Primăria a explicat că a avut de ales între reabilitarea parcului și reabilitarea imobilului Colegiului Național «Carol I». Și, pentru că nu se putea hotărî, a cerut sfatul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR). „Având în vedere că în cadrul ședinței Comitetului de Monitorizare al POR din octombrie 2012 s-a stabilit ca termenul-limită pentru depunerea proiectelor aflate în lista de rezervă, finanțate din POR, să fie 1 martie 2013, ADR a efectuat un studiu pentru stabilirea oportunității de promovare a unui proiect(…) Conform rezultatelor studiului, prin analiza comparativă a două proiecte (…) reabilitarea Parcului (…) și reabilitarea Colegiului (…), s-a evidențiat faptul că parcul este obiectivul favorizat din punct de vedere al fiabilității și viabilității investiției“, se arată în motivarea din caietul de sarcini. Proiectul parcului a avut câștig de cauză deoarece avea un nivel de complexitate a lucrărilor mai redus în proiectare și execuție, lucrările se puteau desfășura în paralel, deci se finalizau mai repede, calitatea vieții din Craiova ar fi crescut.
Proiectul parcului a fost câștigat de firma de arhitectură SC 360 Inginerie – Urbanism – Arhitectură SRL din București. Ea a realizat Proiectul Tehnic al parcului, din care lipsește, evident, partea de peisagistică și cea de organizare a execuției lucrărilor (POE). Acest lucru a dus la dezastrul din parc. De ce era necesar acest proiect de peisagistică? Pentru că el ar fi obligat Primăria Craiova să aibă o evidență clară a numărului și speciilor arborilor și ar fi obligat firma de construcții să respecte măsurile de protejare a acestora. După cum veți vedea mai departe, aceste măsuri au fost detaliate de peisagiștii trimiși în control la Craiova de actualul ministru al culturii, Vlad Alexandrescu. Măsurile par tardive atâta timp cât cele mai dificile lucrări au fost deja executate, iar vegetația este deja afectată.
Aviz eliberat orbește
Dacă Primăria Craiova a scos din proiectul de reabilitare tocmai partea de protecție a copacilor din motive financiare, fără să-i pese de speciile unice de arbori pe care le lăuda, Ministerul Culturii a acceptat acest lucru în mod inexplicabil, deși rolul său este tocmai acela de a proteja monumentele istorice. Așa cum descrie și primăria, parcul este compus 96% din vegetație. Practic, fiecare copac sau fir de iarbă este parte integrantă a monumentului istoric denumit Parcul „Romanescu“. Cu toate acestea, ministrul culturii din acea vreme, Kelemen Hunor, a semnat avizul obligatoriu pentru derularea proiectului. Avizul poartă numărul 194, a fost semnat în data de 30 septembrie 2014 și a fost emis pentru faza Proiect Tehnic și Detalii de Execuție. Avizul descrie lucrările de reabilitare din parc care conțin numai infrastructura, fără să se amintească de spațiul verde. Culmea este că ministrul a semnat după ce documentația a fost analizată în ședința Secțiunii Tehnice de Arhitectură și Inginerie a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice din 23 septembrie 2014. În consecință, ministerul a emis avizul favorabil pentru propunerile prezentate, cu aprecierea studiului și recomandarea continuării acestuia cu etapa următoare de intervenții. „Se optează pentru realizarea împrejmuirii în varianta B, cu panouri din fier forjat“, se arată la finalul avizului. Potrivit articolul 23 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice „intervențiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii și Cultelor sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor“. De asemenea, articolul 54 spune că „desființarea neautorizată, distrugerea parțială (cazul «Romanescu» – n.r.) sau totală, exproprierea fără avizul Ministerului Culturii și Cultelor, degradarea, precum și profanarea monumentelor istorice constituie infracțiuni și se sancționează, conform legii“.
Distrugerile din Parcul „Romanescu“ intră și sub incidența Legii nr. 24/2007 republicată privind amenajarea spațiilor verzi din intravilanul localităților. Definit ca spațiu verde public cu acces nelimitat, parcul trebuie protejat și conservat, iar persoanele fizice și juridice sunt obligate să nu producă tăieri neautorizate sau vătămări ale arborilor şi arbuştilor, deteriorări ale aranjamentelor florale şi ale gazonului, distrugeri ale muşuroaielor naturale, cuiburilor de păsări şi adăposturilor de animale, ale construcţiilor şi instalaţiilor utilitare şi ornamentale existente pe spaţiile verzi“, potrivit articolului 5. Mai departe, articolele 16 și 17 vorbesc despre obligația autorităților administrației publice locale de a ține evidența spațiilor verzi prin constituirea registrelor locale ale spaţiilor verzi, pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări. „Evidenţa spaţiilor verzi are drept scop organizarea folosirii raţionale a acestora, a regenerării şi protecţiei lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative şi cantitative, precum şi asigurarea informaţiilor despre spaţiile verzi“, se arată la articolul 16. Nici o primărie din țară, inclusiv Craiova, nu respectă acest lucru!
Firma de construcții: S-a lucrat fără peisagist
Firma care a câștigat lucrările de execuție, SC Mitliv SA din Craiova, a lucrat în parc după proiectul fără partea de peisagistică, iar ce s-a ales de parc a fost prezentat în GdS. „Nu s-a lucrat cu un peisagist, nu a fost o condiţie impusă în caietul de sarcini. Din câte cunosc, neoficial, proiectul iniţial a avut parte şi de peisagistică (…). Dar s-au făcut două proiecte, unul în 2013 şi altul în 2014. Ulterior, în cel din 2014, nu a mai fost inclus şi un peisagist. În documentaţie nu se vorbeşte deloc de trasee foarte clare ale reţelelor de canalizare, apă potabilă şi irigaţie. Scrie doar că acestea trec prin vegetaţie ca şi cum ar fi un câmp liber, ca şi cum nu ar fi nici un copac acolo. De aceea, constructorul a trebuit să se strecoare după cunoştinţele lui. Nu avem pretenţia că noi suntem silvicultori sau peisagişti. Nu ştim, de exemplu, dacă la un pom de un an de zile trebuie să te depărtezi cu un metru etc. Adică sunt nişte chestiuni care pe constructor îl depăşesc (… ) Sunt unele lucrări la care nu ai cum să ajungi cu utilajele decât prin vegetaţie. Spre exemplu, la gardul împrejmuitor al parcului poţi veni dinspre exterior cu utilalejele, dar la alte lucrări nu. Cei de la minister au cerut să le prezentăm care ar fi tipul acela de lucrări la care este necesară intrarea pe vegetaţie. Din câte ştiu, a fost convocat proiectantul la minister şi se va discuta despre aceste aspecte. Ulterior, ne vor transmite nouă soluţiile găsite, iar noi vom executa lucrările“, a declarat unul dintre reprezentanții firmei.
ADR Oltenia: Lucrările sunt întârziate
Într-un răspuns trimis la solicitarea GdS, ADR Sud Vest Oltenia recunoaște că știa mai de mult de problemele din parc. „Proiectul la care faceți referire în solicitarea dumneavoastră este proiectul «Amenajarea de parcuri și grădini în municipiul Craiova – Parcul «Nicolae Romanescu» al cărui beneficiar este Consiliul Local al Municipiului Craiova. Partea de peisagistică inclusă în proiect se referă la elementele de împrejmuire, mobilier urban, umbrare, amenajare cascade etc. Partea de amenajare spații verzi, mai exact, plantare gazon și arbori nu face obiectul acestui proiect. În colectivul de elaborare a proiectului a fost inclus și un arhitect cu specialitate peisagistică. Pe parcursul implementării proiectului, datorită existenței unui disponibil mai mic din fonduri nerambursabile, beneficiarul contractului a luat decizia ca din noua soluție tehnică să excludă: spații verzi (plantare gazon și arbori) și locuri de joacă. Menționăm că modificarea proiectului inițial a fost însoțită de avizele solicitate prin certificatul de urbanism. Contractul de finanțare a fost semnat doar după ce beneficiarul a obținut avizul de la Ministerul Culturii în conformitate cu documentația care a stat la baza emiterii autorizației de construire (avizul 194 – n.r.). În raportul din data de 2.03.2016, realizat ca urmare a vizitei pe teren și transmis AMPOR în 11.03.2016, au fost consemnate următoarele aspecte: starea cadrului natural pe amplasamentul proiectului a fost afectată de lucrările de săpătură și drenuri, realizate în cadrul proiectului, dar și de lucrările de decolmatare a lacului aval de podul suspendat (lucrări care nu fac obiectul contractului de finanțare nerambursabilă). Lucrările sunt întârziate având în vedere faptul că termenul de finalizare a execuției lucrărilor ar trebui să fie 21.04.2016, luând în considerare perioada de sistare de 54 de zile, zilele libere legale și perioada de cinci zile pentru mobilizarea constructorului după emiterea ordinului de începere lucrări. Stadiul fizic de execuție este 58% conform raportului de progres al beneficiarului din 4.04.2016“, se arată în răspunsul trimis ieri de ADR Sud Vest Oltenia. „În timpul în care au fost sistate lucrările în șantier au fost luate măsuri pentru protejarea vegetației, ce au fost transmise constructorului, care le-a aplicat împreună cu Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ. Ne-am întâlnit, din nou, cu toți specialiștii, cu cei care asigură asistența la proiectare, cu beneficiarul, cu toate instituțiile implicate, cu proiectantul, dar și cu consultanții pentru a stabili ce lucrări pot merge mai departe și pentru a înmâna constructorului un material informativ despre protejarea vegetației pe durata lucrărilor de pe şantier. Acestea vor reîncepe și trebuie luate măsuri de protejare a vegetației. Materialul informativ se adresează oamenilor care nu sunt specialiști, deci va fi foarte ușor de înțeles“, declara Andreea Răducu, președintele Asociației peisagiștilor – Filiala București, membră în comisia constituită de Ministerul Culturii. Ea preciza că raportul final al comisiei este finalizat și va fi făcut public în scurt timp de ministru. Vlad Alexandrescu a precizat pentru GdS că se va interesa îndeaproape de mersul lucrărilor și a declarat că proiectul de reabilitare nu a fost tratat corespunzător. „Aici s-a lucrat de parcă se asfalta o stradă. Mă voi interesa pentru a afla ce s-a întâmplat cu proiectul de peisagistică, un domeniu pe care eu îl consider foarte important“, a declarat el pentru GdS.
Măsurile care trebuie luate de urgență, pe masa ministrului
Ceea ce a atras atenția este materialul informativ despre care vorbea Andreea Răducu, care reprezintă, de fapt, proiectul lipsă pe baza căruia trebuia să se desfășoare lucrările din parc. Într-un memoriu trimis ministrului înregistrat pe 11 aprilie, președintele Asociației peisagiștilor – Filiala București a prezentat măsurile suplimentare de urgență, reparatorii și de protecție a vegetației și modurile în care arborii pot fi deteriorați din cauza lucrărilor. „Arborii pot suferi leziuni fizice ale trunchiului și ale coroanei. Utilajele pot răni porțiunea de deasupra solului a unui arbore prin ruperea ramurilor sau a scoarței și pot răni trunchiul arborilor. Aceste leziuni sunt permanente și, dacă sunt extinse, pot fi fatale. Săparea asociată cu construcția și instalarea de utilități subterane pot dăuna grav rădăcinilor. Deoarece sistemul radicular (de rădăcini) al unui arbore se poate extinde pe orizontală la o distanță de 1-3 ori mai mare decât înălțimea arborelui, este important ca lucrările să se execute cât mai departe de trunchi (…) Tăierea rădăcinilor aproape de trunchi poate deteriora grav arborele (…) Utilajele grele folosite în construcții pot compacta solul și reduce dramatic spațiul poros pentru apă și mișcarea aerului. Compactizarea inhibă creșterea rădăcinii, limitează penetrarea apei și scade oxigenul necesar pentru supraviețuirea rădăcinii (…) Adăugarea de sol peste colet afectează emulsia apei și absorbția mineralelor către rădăcinile fire (…) Chiar câțiva centimetri de sol adăugat peste sistemul de rădăcini sau trunchi pot sufoca rădăcinile fine și, în cele din urmă, pot duce la moartea arborelui“, se arată în documentul care propune și soluții. În primul rând, o echipă de specialiști (peisagiști, horticultori, arboricultori sau silvicultori) trebuie să evalueze integritatea sănătății și structura arborilor și să sugereze măsuri pentru conservarea și protecția acestora pe baza speciei, dimensiunii, vârstei, locului și stării de sănătate. Constructorul trebuie să monteze o pasarelă deasupra rădăcinilor în spațiile înguste și să folosească tehnici de tunelare dacă utilitățile sunt prevăzute a fi introduse aproape de arbori. Documentul prevede ca arborii să fie protejați înaintea începerii lucrărilor prin crearea de garduri robuste în jurul fiecăruia după un calcul simplu: distanță de minimum 30 de centimetri de la baza tulpinii până la gard pentru fiecare 2,5 centimetri din diametrul trunchiului. „Se impune efectuarea unor vizite de către specialiști și constructor cel puțin o dată pe zi. Toate măsurile trebuie să fie descrise în POE (proiect de organizare a execuției lucrărilor – n.r.). Amenzile și penalitățile pentru încălcarea acestora ar trebui să fie menționate în POE“, mai spune documentul.
