Gunoaiele sufocă pur şi simplu judeţul. Pentru că situaţia masterplanului este departe de a se fi clarificat, mulţi primari din Dolj sunt în situaţia de a nu avea unde să depoziteze deşeurile. Şi astfel, în unele comune, resturile menajere stau aruncate pe câmp. În alte localităţi, oamenii îşi pun gunoiul în saci şi vin cu el la Craiova. De aproximativ doi ani, locuitorii din mai multe localităţi doljene au rămas fără contracte cu firme de salubritate. Sunt însă şi comune în care nu au călcat niciodată astfel de firme.
În urmă cu aproximativ doi ani, în ediția din 14 mai 2014 a Gazetei de Sud, în articolul „Firmele de salubritate fug din comunele doljene“, vă prezentam problema oamenilor din mai multe localităţi doljene care îşi aruncau gunoiul la marginea drumului, pe aleile lăturalnice sau de-a lungul râurilor după ce au rămăs fără contracte cu firmele de salubritate. După doi ani, nu s-a schimbat nimic. Toate aceste probleme ar putea fi evitate dacă ar exista gropi ecologice pentru depozitarea gunoaielor în mediul rural, dar şi dacă oamenii şi autorităţile locale ar conştientiza importanţa colectării deşeurilor şi depozitarea în locuri special amenajate. Reprezentanţii primăriilor din judeţ susţin însă că multe firme de salubritate au reziliat contractele cu locuitorii din cauza taxelor mari percepute de cei de la platforma Eco Sud Craiova. Toţi sunt în aşteptarea Masterplanului pentru deşeuri, care ar urma să asigure serviciul de colectare a resturilor menajere din întreg judeţul.
Locuitorii din Mischii vin cu gunoiul la pubelele din Craiova
În comuna Mischii, situată la doar cinci kilometri de Craiova, problema gunoiului este una care îi nemulţumeşte atât pe locuitori, cât şi pe autorităţi. „Din păcate, avem probleme mari din cauza gunoiului. Firmele private care ofereau servicii au fost obligate să-şi închidă activitatea pentru că nu li s-a mai permis accesul către groapa de gunoi din Mofleni întrucât s-a spus că se vine cu acel masterplan de deşeuri la nivelul întregului judeţ. De doi ani însă, ne tot promit acel masterplan, iar noi suntem sufocaţi de gunoaie şi de întrebările oamenilor, care, pe bună dreptate, caută răspunsuri. Cei mai mulţi oameni din Mischii îşi duc gunoiul la oraş, ceea ce este incomod şi nesănătos. Pur şi simplu, oamenii strâng gunoiul în saci şi îl aruncă la pubelele din oraş. Restul gunoiului, cel vegetal şi din grajduri, îl aruncă în grădini sau pe câmp. Suntem norocoşi că suntem aproape de Craiova pentru că altfel nu ştiu ce am fi făcut. Nu înţeleg de ce trebuie să trecem printr-o asemenea situaţie. Facem parte din zona metropolitană, localitatea este situată atât de aproape de Craiova. Este inexplicabil de ce Salubritate Craiova nu se extinde la localităţile din jur pentru că astfel s-ar rezolva problema. Până în 2014, am avut operator privat, dar a plecat, deşi aveam peste 400 de gospodării cu care aveau contract încheiat“, a spus Gheorghe Popa, primarul comunei Mischii.
În Goicea – cu gunoiul în curte
În comuna Goicea, situată la aproximativ 50 de kilometri de Craiova, problema gunoiului nu a fost niciodată rezolvată. Locuitorii au aruncat şi depozitat dintotdeauna gunoiul la marginea localităţii. „Avem o platformă de gunoi în fostul CAP Goicea Mare. O parte din oameni duc gunoiul acolo, alţii şi-au făcut în gospodării propriile platforme pentru gunoi. Îl depozitează pe cel din grajduri, pe care îl folosesc ca îngrăşământ natural în anii următori. Comuna noastră nu are contract cu firme de salubritate, nu am avut niciodată. Tot timpul am găsit soluţii pe plan local. Ne dorim însă ca, până la urmă, să se găsească soluţii. Ştim că este scoasă la licitaţie staţia de sortare şi transfer în cadrul masterplanului pentru deşeuri, iar caietul de sarcini a fost contestat. Nu stă însă în puterea noastră, licitaţia o face consiliul judeţean. Sperăm ca masterplanul să rezolve problema. Cei mai mulți au înţeles, însă sunt şi situaţii în care anumiţi locuitori aruncă gunoiul la întâmplare. Nu am aplicat amenzi pentru că şi aşa câştigurile acestor oameni sunt limitate“, a spus Dumitru Viorel Marcu, primarul comunei Goicea.
La Bechet, contract cu Salubritate Craiova
Deşi locuitorii din Mischii, comună situată la doar cinci kilometri de oraş, nu au contract cu nici o firmă de salubritate pentru a le ridica gunoiul, locuitorii din Bechet, situat la aproximativ 70 de kilometri de municipiu, au contracte cu Salubritate Craiova. „Oamenii au contracte individuale, iar gunoiul este dus la groapa de la Mofleni. De aproximativ trei ani avem acest contract. Jumătate din gospodăriile din Bechet au semnat aceste contracte. Situaţia nu este rezolvată în totalitate, însă este un început. În prezent, aşteptăm masterplanul, pentru a clarifica problema selectării gunoiului. Preţul este acceptabil, plătim la fel ca locuitorii din Craiova, aproximativ 14 lei pentru o familie compusă din doi membri“, a spus Adrian Glăvan, viceprimarul oraşului Bechet. Cei care nu respectă legea şi aruncă gunoiul pe unde apucă au fost sancţionaţi, susţin reprezentanţii primăriei. „Am încercat să găsim o zonă în care să strângem gunoiul. Avem moştenire din perioada comunistă nişte gropi betonate care au aparţinut unui complex zootehnic unde oamenii aruncă materialele biodegradabile: resturi menajere, gunoiul din grajduri care este folosit ca îngrăşământ natural în grădini“, a explicat viceprimarul.
La Ghidici şi Caraula, gunoiul se aruncă la marginea localităţii
Şi reprezentanţii comunei Ghidici aşteaptă masterplanul de deşeuri. Până atunci, oamenii folosesc groapa de gunoi din comună. „Avem o rampă provizorie la marginea localităţii. Avem remorcă şi de două ori pe săptămână colectăm gunoiul din localitate, direct de la oameni, şi îl ducem la această groapă“, a spus Constantin Tache, primarul comunei Ghidici. La Caraula nu a existat niciodată firmă de salubritate care să ridice gunoaiele din gospodăriile oamenilor. „Oamenii nu respectă curăţenia, aruncă gunoiul la voia întâmplării. Mai avem o problemă. Nu de puţine ori, cei care traversează drumul judeţean aruncă saci de gunoi în localitatea noastră. Locuitorilor comunei le-am dat avertismente, am preferat să nu îi amendăm, având în vedere că oricum sunt extrem de săraci. Ca şi soluţie pentru a depozita gunoiul, la marginea localităţii avem o groapă de gunoi. Când se încălzeşte vremea, însă, cei care locuiesc în acea zonă trebuie să suporte mirosul, iar atunci când este vânt gunoaiele se împrăştie în gospodăriile acestora“, a spus Eugen Manciu, viceprimarul comunei Caraula.
La Băileşti a fost înfiinţată o societate de salubritate
La Băileşti, de aproximativ doi ani, soluţia găsită pentru ridicarea gunoiului a fost înfiinţarea unei societăţi de salubritate. Consiliul local este acţionar la SC Salubritate Băileşti. A fost soluţia cea mai bună până la demararea masterplanului de deşeuri din Dolj. „Continuăm să colectăm cu societatea respectivă. Ne-am asumat acest lucru. Când se va implementa masterplanul pe deşeuri o să cedăm cele două autovehicule pentru că nu avem posibilitatea să fim operatori regionali. Societatea de salubritate pe care am înfiinţat-o este cu capital public, din acest motiv ne gândim ca aceasta să funcţioneze în continuare şi după implementarea masterplanului. Am câştigat un proiect prin care gunoiul de grajd îl transformăm în îngrăşământ natural pentru plante. Avem contract cu două localităţi cu care colaborăm, Galiciuica şi Afumaţi. Ne-am dorit să încheiem şi cu localitatea Siliştea Crucii, însă nu am reuşit. Gunoiul îl ducem la Craiova, la groapa de gunoi de la Mofleni. Încercăm să îl selectăm cât este posibil. I-am rugat pe oameni să arunce în aceste containere doar ce este necesar, fără masă vegetală sau gunoi din grajduri“, a spus Costel Pistriţu, primarul municipiului Băileşti.
