Primăria Craiova ar trebui să-i avertizeze pe toți cei care folosesc tramvaiul să fie atenți la spațiul dintre vagon și refugiile nou-construite (sensul de mers de la Universitate către Pasajul Electroputere), care este cu circa 20 de centimetri mai mare decât la vechile peroane și decât prevăd normativele în vigoare. Noile peroane creează astfel probleme călătorilor atât la urcarea în tramvai, cât și la coborâre, în special copiilor și bătrânilor. Pentru această situație, reprezentanții RAT Craiova dau vina pe proiectant, Irimat Cons SRL Ploiești, și nu pe constructor.
Proiectul „Dezvoltarea transportului ecologic în municipiul Craiova“, care prevedea reabilitarea bulevardului Calea București (sectorul cuprins între intersecția cu Carol I și Pasajul Electroputere) și modernizarea căii de rulare a tramvaiului și care a costat aproape opt milioane de euro, a fost recepționat deși ambele lucrări prezintă deficiențe. Gazeta de Sud a prezentat săptămâna trecută modul în care s-au efectuat lucrările pe Calea Bucureşti și deficienţele la care Primăria Craiova a închis ochii. O dată cu reluarea circulației tramvaielor (4 mai), craiovenii au putut constata că și aici există neconformități. Proiectul de reabilitare a bulevardului Calea București a prevăzut și „repoziționarea unui număr de nouă peroane de tramvai, în sensul amplasării acestora după intersecții, în sensul de mers și reconfigurarea intersecțiilor respective pentru realizarea benzii suplimentare de stocaj“.
Problema este că toate aceste peroane nou-construite îi pun în dificultate pe cei care folosesc tramvaiul, în special pe copii și bătrâni. Asta pentru că distanța dintre peron și scara tramvaiului este neobișnuit de mare, acest spațiu putând fi un pericol pentru unii călători. „Nu au făcut așa cum trebuie peroanele astea. Sunt mai bune cele vechi. De pe acestea noi urci mai greu în tramvai, mai ales dacă ești în vârstă, așa ca mine. Și la coborât ai o problemă, pentru că este o distanță cam mare între scara de la tramvai și peron“, a spus o craioveancă. „Ca să urc în tramvai m-au ajutat alți călători. Am o problemă la un picior. Dar și așa urci cu greu în tramvai, mai ales de pe peroanele astea noi. Nu știu de ce le-au făcut așa depărtate. Distanța asta e o problemă nu doar pentru noi, ci și pentru copii. Mai ales cei nesupravegheați, care coboară în grabă din tramvai sau care vin în fugă să prindă tramvaiul. Oricând le poate scăpa piciorul între peron și linia de tramvai“, a spus o altă persoană care aștepta tramvaiul pe peronul nou-construit, chiar la intersecția cu Carol I. „Am observat, într-adevăr, o diferență. Am urcat mai ușor în tramvai de pe Calea Severinului decât am coborât aici, în centru“, a precizat un alt craiovean. „Mi-am luat nepoata de la grădiniță și mergem spre casă. Trebuie să ai mare grijă cu copiii când urci și cobori din tramvai de pe peroanele astea noi“, a menționat o craioveancă.
Noile peroane încalcă normativele, RAT Craiova dă vina pe proiectant
Unul dintre motivele pentru care călătorii se confruntă cu astfel de probleme ar putea fi acela că nici unul dintre cele nouă peroane reconstruite în cadrul proiectului mai sus menționat nu respectă legislația în vigoare.
Potrivit normativului nr. 1/2007 privind proiectarea căii de rulare a tramvaielor, un peron trebuie să aibă lățimea de cel puțin 1,8 metri, iar marginea sa trebuie să fie amplasată la 1.360 mm față de axa liniei (linia care desparte în jumătate distanța dintre șine – n.r.). La o simplă măsurătoare cu ruleta, a reieșit că peroanele noi sunt subdimensionate ca lățime, măsurând doar 1,45 metri. Mai mult, distanța de la peron la axa liniei este, în medie, cu aproape 20 cm mai mare. Această distanță de circa 20 cm este exact suprafața de asfalt sau pietriș dintre limita peronului și placa de beton, pe care este fixată linia de tramvai, suprafață care nu se regăsește și la vechile peroane (cele amplasate pe sensul de mers de la Universitate spre Craiovița Nouă). Ca o completare, trebuie spus că peroanele vechi au o lățime de doi metri și respectă și distanța de la peron la axa liniei impusă de normative (1.360 mm).
Contactați de GdS, reprezentanții SC RAT SRL au precizat că lucrările au fost recepționate, deși prezintă multe deficiențe.
„Am văzut și eu că sunt mai înguste, dar așa le-a făcut proiectantul. Procesul-verbal de recepție a fost semnat ca să se dea drumul la tramvai, dar deficiențe sunt multe. Recepția este făcută cu o pagină întreagă de observații și încă una cu recomandări pe care constructorul trebuie să le ducă la îndeplinire“, a spus Cristian Nicorescu, șeful Secției Tramvai din cadrul RAT Craiova, care a făcut parte și din comisia de recepție a proiectului. Acesta a mai menționat că respectiva comisie trebuia să verifice doar dacă proiectul corespunde. „Părerea mea este, și mi-o mențin, că nu e de vină nici primăria, nici executantul, ci proiectantul. Proiectul a fost făcut greșit“, a mai spus Nicorescu.
GdS a luat legătura și cu Florin Goruneanu, patronul SC Irimat Cons SRL Ploiești, firma care s-a ocupat de proiect, însă acesta a spus că nu își amintește exact care sunt normativele privind calea de rulare a tramvaielor și că nu știe ce s-a întâmplat cu proiectul de la Craiova, dar că se va interesa. A revenit însă după 20 de minute cu precizarea că nu reușește să ia legătura cu inginerul care a făcut proiectul, acesta „fiind în concediu“.
De menționat că proiectul tehnic întocmit de Irimat prevedea o lățime a peronului de 1,50 metri, față de 1,80 metri cât se precizează în normative, însă la Craiova peronul are o lățime de 1,45 metri. Ceea ce se respectă, totuși, comparativ cu normativele, este lungimea platformei de îmbarcare/debarcare, care trebuie să aibă minimum 36 de metri.
Metrorex, amendată de ANPC pentru o situație similară
Autoritatea de transport subteran din Bucuresti, Metrorex SA, a primit în februarie o amendă de 20.000 de lei de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC), după ce o femeie a făcut plângere că s-a rănit după ce a călcat din greșeală în spațiul prea mare dintre vagon și peron. Protecția Consumatorului mai primise sesizări și din partea persoanelor cu dizabilități, nemulțumite la rândul lor că nu pot să folosească metroul din același motiv. Drept urmare, ANPC a sancționat societatea că nu avertizează călătorii în legătură cu spațiul prea mare dintre vagon și peron existent la unele stații, iar Metrorex a luat imediat măsuri: a amplasat pe peroane panouri de avertizare, iar pe ușile metroului au fost lipite pictograme prin care pasagerii sunt atenționați în privința pericolului existent din cauza spațiul dintre vagon și peron.
