În timp ce oficialii ruși declarau că scutul antirachetă de la Deveselu este o amenințare directă pentru ei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, premierul Dacian Cioloș și secretarul adjunct al Apărării din SUA, Robert Work, inaugurau în județul Olt sistemul menit să protejeze România și ceilalți aliați ai SUA din Europa de rachetele cu rază mică și medie de acțiune lansate din afara spațiului euroatlantic. În discursurile rostite, oficialii militari au pus accentul pe faptul că scutul pus ieri în funcțiune nu prezintă nici o amenințare pentru Rusia, caracterul său fiind defensiv. De la ceremonie au lipsit președintele Klaus Iohannis, el întâlnindu-se mai devreme cu Jens Stoltenberg la București, și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care nu a mai venit pentru că s-a supărat pe guvern și pe Ambasada SUA.
Pentru România, ziua de 12 mai 2016 va rămâne o dată istorică. La circa 60 de kilometri de Craiova, în localitatea Deveselu din județul Olt, a fost pus ieri în funcțiune sistemul Aegis Ashore al cărui rol este de a proteja aliații NATO de rachetele balistice din zona Orientului Mijlociu. „Acest amplasament se alătură celor patru distrugătoare purtătoare de rachete antibalistice cu baza la Rota, în Spania, pentru a atinge etapa a doua a Abordării Europene Adaptive în Etape“, a declarat comandantul Forțelor Navale ale SUA în Europa și Africa, amiralul Mark Ferguson, prezent la ceremonia de la Deveselu. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a mulțumit guvernelor din SUA și România pentru implicarea în proiect și a precizat că scutul este pur defensiv. „Amenințarea la adresa Alianților NATO reprezentată de rachetele balistice provenite din afara zonei euro-atlantice este reală. Multe țări, inclusiv câteva din vecinătatea NATO, încearcă să le dezvolte sau să le obțină (…) Așa cum sugerează și numele, capacitățile pe care le-am dezvoltat sunt pur defensive. Apărarea antirachetă a NATO nu subminează sau slăbește în nici un fel capacitatea nucleară strategică de descurajare a Rusiei. Acest amplasament din România, la fel ca și cel din Polonia, nu este îndreptat împotriva Rusiei. Sunt prea puțini interceptori, localizați mult prea la sud sau prea aproape de Rusia pentru a putea intercepta rachete balistice intercontinentale rusești (…) Am explicat clar acest lucru autorităților ruse (…) De la început, NATO a oferit Rusiei transparență, dialog și cooperare în privința apărării antirachetă. (…) Moscova a pus capăt unilateral acestui dialog cooperativ în 2013. Acest lucru rămâne un motiv de îngrijorare“, a declarat Stoltenberg. Secretarul adjunct al Apărării din SUA, Robert Work, a precizat și el că baza de la Deveselu oferă o „creștere cantitativă și calitativă a capacității de apărare antirachetă a NATO, pe lângă cele patru distrugătoare purtătoare de rachete antibalistice ale Forțelor Navale americane din Spania, radarul AN/TPY-2 din Turcia și rachetele interceptoare SM-3 1B amplasate pe nave și baze terestre. În final, Work a exprimat condoleanțe pentru pierderea, sâmbăta trecută, a celor doi militari români în Afganistan.
NATO spune că rușii țipă degeaba
Cu câteva ore înainte de ceremonia de la Deveselu, oficialii ruși reluau criticile mai vechi la adresa scutului din România, ieri spunând că acesta este „o amenințare directă“. „Am spus încă de la început (…) suntem convinși că amplasarea sistemului antirachetă este ea însăși o amenințare pentru securitatea Rusiei“, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Este o amenințare directă pentru noi. (…) Toate acestea sunt 100, 200, 300, 1.000% direcționate împotriva noastră. Nu Iranul, ci Rusia și capacitățile sale de descurajare nucleară sunt vizate (…) Suntem capabili să trecem de acest sistem de rachete. Vom consolida capacitățile noastre defensive, în special în regiunea arctică, prin amplasarea de sisteme detecție și de interceptare“, a declarat președintele Comitetului de Apărare din parlamentul rus, Vladimir Komoiedov.
Întrebat cum comentează reacția Rusiei, premierul Dacian Cioloș a reluat ideile partenerilor NATO. „Acest dispozitiv nu e orientat împotriva Rusiei. Insist, e un sistem de apărare, nu de atac. Cred că e legitim pentru oricine să se apere. Mulțumesc partenerilor noștri americani pentru că au luat această decizie și sper că și NATO va integra această facilitate în dispozitivul de apărare. Specialiștii vă pot spune că sistemul e construit astfel încât să fie orientat spre apărare și nu spre atac, și cu atât mai puțin spre Rusia“, a spus Cioloș. Adjunctul secretarului Apărării din SUA a explicat că sistemul de apărare este foarte avansat. „Este foarte sofisticat, foarte avansat, nu am mai văzut așa ceva în lume până acum. Sistemul e în dezvoltare pentru că am văzut că proliferarea rachetelor balistice e în creștere. E un sistem foarte tehnic, modul de determinare a pericolului e foarte avansat. Dacă sistemul e prea jos, atunci vom trage de două ori împotriva unei rachete, dar credem foarte puternic în forța acestuia de a doborî rachetele balistice.
NATO și-ar putea mări prezența navală în Marea Neagră
Jens Stoltenberg și președintele Klaus Iohannis au discutat ieri-dimineață la Cotroceni despre creșterea numărului de nave NATO în Marea Neagră. „După anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia și destabilizarea din estul Ucrainei, unde Rusia îi susține pe separatiști, am decis să implementam acest sistem de reasigurare în partea estică a Alianței. Ca parte din această acțiune de reasigurare face parte și creșterea forței navale în Marea Neagră (…) Vom discuta mai multe la summitul NATO de la Varșovia (iulie, anul acesta – n.r.). Premierul Dacian Cioloș a declarat, pe marginea acestui subiect, că este necesară implicarea și a altor parteneri decât România. „Avem discuții destul de avansate și cu vecinii noștri bulgari, și cu prietenii noștri turci, pentru a construi împreună această prezență. (…) Intenția noastră este de a prezenta acest proiect la summitul de la Varșovia“, a spus Cioloș.
Tăriceanu nu a mai venit la Deveselu
Două absențe notabile au fost observate la ceremonia de la Deveselu: președintele României, Klaus Iohannis, și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Primul s-a întâlnit cu secretarul general al NATO la Palatul Cotroceni înainte de ceremonie. Cel de-al doilea s-a supărat și nu a mai venit. Absența sa a fost remarcată după ce, în discursul său, amiralul Mark Ferguson l-a menționat primul printre cei cărora li se adresa. Tăriceanu a explicat neconvingător absența. „Am considerat necesar ca Senatul României să fie reprezentat la acest eveniment la cel mai înalt nivel și, ca urmare, am onorat invitația primită de la organizatorii americani, care au colaborat în elaborarea programului cu MApN. Constatând că organizarea și programul evenimentelor realizate de guvern și Ambasada SUA desconsideră flagrant poziția Senatului, în ordinea constituțională a României, cât și rolul Parlamentului în elaborarea și legiferarea politicii externe și de apărare, am luat hotărârea, cu părere de rău, să-mi anulez participarea la festivitățile de astăzi (ieri – n.r.)“, a susținut Tăriceanu.
Ce înseamnă Aegis Ashore în Europa
Polonia va începe astăzi lucrările la un alt amplasament al sistemului Aegis Ashore, Spania găzduiește patru nave americane cu capacități de apărare antirachetă, Turcia are un important sistem radar pentru avertizare timpurie, Germania găzduiește centrul de comandă, Danemarca și Olanda își modernizează fregatele cu capacități radar, iar Marea Britanie s-a angajat să investească în radare terestre.
