Firmele au plătit mai puțin la Fisc sub formă de contribuții

Reprezentanții Fiscului regional explică faptul că încasările mai mici din contribuții de la firmele din cele cinci județe ale Olteniei, față de aceeași perioadă a anului trecut, ar fi din cauza faptului că firmele mari au declanșat insolvența, dar și din cauza disponibilizărilor de personal.

Deși pe primul trimestru al anului Fiscul regional încasase din toată Oltenia mai mulți bani decât anul trecut sub forma impozitului pe profit și a impozitului pe venit, totuși, la bugetul asigurărilor sociale s-au adunat mai puțini bani față de perioada similară din 2015. Tot sume mai mici decât cele plătite în martie 2015 au ajuns și în martie 2016 la bugetul fondului național unic de Sănătate.
Potrivit datelor de la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) Craiova, în martie 2015 se plătiseră la bugetul asigurărilor sociale (CAS, adică la Pensii) contribuții de 167 de milioane de lei pe toată Oltenia, iar în martie 2016 s-au plătit la stat contribuții la CAS de 143 de milioane de lei, în scădere cu 24 de milioane de lei față de aceeași perioadă din 2015, deci cu 14% mai puțin. La bugetul fondului național unic de asigurări de sănătate, în martie 2015, firmele din Oltenia plătiseră 112 milioane de lei sub forma acestor contribuții, iar în 2016, în aceeași perioadă, se achitaseră doar 99 de milioane de lei sub forma contribuțiilor la Sănătate (CASS), cu 13 milioane de lei mai puțin decât în perioada similară din 2015. Deci încasările din CASS au scăzut cu 11%, potrivit datelor de la Fisc.
Paradoxal, scăderile de încasări ale Fiscului din CAS și CASS au survenit într-o perioadă în care alte categorii de contribuabili datorează din ianuarie 2016 aceste contribuții. Este vorba despre cei care au venituri din activități independente și funcționează ca și PFA-uri. Din 2016, aceste categorii datorează contribuții la stat, chiar dacă mai sunt angajați și plătesc deja acele contribuții din postura de salariați. Altfel spus, chiar dacă a crescut baza de impozitare, încasările s-au diminuat.

Stopajul la sursă și nevirarea banilor nu mai este infracțiune

Scăderile de contribuții ale angajaților și angajatorilor atât la Pensii, cât și la Sănătate au apărut la numai un an de la data la care legislația privind evaziunea fiscală s-a modificat, iar sumele reținute de la angajați prin stopaj la sursă și nevirarea lor în termen către bugetul consolidat al statului nu mai constituie infracțiune, ci este doar o contravenție.
Reprezentanții Fiscului regional consideră că scăderea sumelor pe care firmele le-au virat statului sub formă de contribuții nu are legătură cu scoaterea stopajului la sursă din sfera „penalului“.
Întrebat dacă sumele mai mici plătite de firme sub forma celor două contribuții ar avea vreo legătură cu acea decizie a Curții Constituționale, prin care s-a declarat neconstituțional un articol din Legea evaziunii fiscale (Legea nr. 241/2005), care prevedea că este infracțiune reținerea la sursă și nevirarea banilor către stat, directorul DGRFP Craiova, Mihai Antonescu, a precizat: „Nu este acesta motivul scăderilor de sume virate la cele două contribuții. Avem și alte pârghii în ceea ce privește stopajul la sursă. Unde există neplăți la termen a contribuțiilor. Pe lângă măsurile de executare silită putem să aplicăm și contravenții pentru angajații care nu se conformează și așteptăm și această modificare a legii, cu privire la stopajul la sursă, să vedem dacă va mai fi în categoria infracțiunilor sub altă formă“. După ce Curtea Constituțională a decis ca neconstituțional articolul din Legea nr. 241/2005 legat de stopajul la sursă, Fiscul nu mai trimite la Parchet dosare pe numele administratorilor și asociaților care fac stopaj la sursă și nu plătesc banii la Finanțe, chiar dacă legea nu a fost modificată.

Unele firme au intrat în insolvență și au disponibilizat personal

Cum explică Fiscul aceste scăderi ale sumelor plătite de firmele din Oltenia sub formă de contribuții la Pensii și la Sănătate.
„Cu toate că încasările totale la bugetul general consolidat au fost mai mari cu 4% pe total, la bugetul asigurărilor de sănătate și la bugetul fondului național unic de asigurări de sănătate avem scăderi de aproximativ 10-11% ale încasărilor, la fiecare dintre cele două bugete. Avem probleme în ceea ce privește societățile care intră în insolvență, mai ales societățile mari, întrucât fie declară sume la fel de mari precum în anii anteriori și nu se plătesc pentru că au intrat în insolvență, fie declară sume mai mici, la cele două bugete, întrucât s-au făcut disponibilizări de salariați. Este posibil ca sumele de la bugetul asigurărilor de șomaj să fie în creștere, ca urmare a disponibilizărilor făcute la unele societăți care au intrat în insolvență. De asemenea, pe perioada de șomaj tehnic nu se plătesc contribuții la Sănătate și la Pensii și, prin urmare, pot să se regăsească în aceste scăderi la bugetul asigurărilor sociale și bugetul asigurărilor de sănătate“, a declarat Mihai Antonescu, directorul executiv al DGRFP Craiova.
Reprezentantul Fiscului susține că în fiecare județ există firme importante catalogate drept contribuabili mijlocii sau mari, cu mulți angajați, care se află în insolvență și din această cauză ar fi afectate bugetele de contribuții. El a exemplificat Oltchim Râmnicu Vâlcea, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Mehedinți, Uzina Mecanică Sadu din Gorj etc. Și în Dolj au fost disponibilizări la firmele intrate în insolvență, cel mai elocvent exemplu fiind Termo SRL, care a dat afară peste 100 de salariați.
Cu cât salariile celor disponibilizați sunt mai mari, cu atât se simte mai mult scăderea de încasări la Fisc, în bugetul respectiv.