Instituțiile abilitate ale statului, responsabile de aplicarea legii electorale la alegerile locale de peste două săptămâni, refuză să lămurească un aspect foarte important: sunt ajutoarele alimentare acordate în perioada campaniei electorale de către primării mită electorală? Pornind de la situația din Craiova, unde primarul Olguța Vasilescu a împărțit alimente plătite din bugetul local unui număr de 17.000 de persoane, GdS a solicitat răspunsuri atât de la Autoritatea Electorală Permanentă, cât și de la Biroul Electoral Central. Cele două instituții și-au pasat, însă, una alteia responsabilitatea unui răspuns clar. De ce este important acest lucru? Pentru că, folosindu-se de funcție, primarii își fac de fapt campanie electorală din bani publici, lucru imoral. Este și ilegal? Codul Penal prevede închisoare de până la trei ani pentru coruperea alegătorilor.
Începând cu 2014, Consiliul Local (CL) Craiova derulează un program social prin care distribuie pachete alimentare persoanelor cu venituri reduse cu ocazia sărbătorilor de Paște, Sfânta Maria (15 august) și Crăciun (25 decembrie). Beneficiarii sunt persoanele cu handicap, șomerii, persoanele cu pensii sub 500 lei/lună, beneficiarii venitului minim garantat și persoanele fără venituri, cu vârsta peste 60 de ani. Un pachet conține 2 litri de ulei, 2 kg zahăr, 2 kg făină, 1 kg orez și 1 kg mălai. Logica împărțirii acestor alimente spune că ele trebuie acordate înainte de respectiva sărbătoare. Ideea este simplă: dacă ești sărac, înseamnă că nu ai ce pune pe masă de Sărbători și atunci primești pachetul cu alimente. Înainte, nu după sărbători. La Craiova, însă, ajutoarele s-au acordat cu mult după Paște, începând cu 3 mai până pe 13 mai, adică ele au coincis cu prima săptămână de campanie electorală. Primăria a motivat că licitația pentru stabilirea firmelor câștigătoare a durat mai mult. Dacă tot trecuse Paștele, primăria putea, desigur, să amâne acordarea ajutoarelor după campania electorală pentru a nu isca discuții. Nu a făcut-o.
Primarul din comuna Voluntari, de exemplu, Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, candidatul PSD la Primăria București, a amânat alocarea ajutoarelor pe care le acordă după campanie pentru a nu fi acuzat de mită electorală.
Ajutoarele alimentare acordate din banii craiovenilor au fost folosite de candidatul PSD la Primăria Craiova în afișele de campanie electorală. În reclamele din presa scrisă, la capitolul „proiecte și măsuri cu impact social“, candidatul Olguța Vasilescu se laudă cu activitatea primarului Olguța Vasilescu: „Am acordat, de trei ori pe an, pachete cu alimente pentru 17.000 de persoane aflate în situații de risc social (fonduri proprii), scrie în reclamă. Nu este clar dacă „fonduri proprii“ înseamnă bani de la partid sau din bugetul local, dar în context se înțelege că este vorba de banii PSD atât timp cât la nici o altă realizare a primarului inclusă în reclamă nu se pomenește de sursa fondurilor, deci, se subînțelege că sunt banii primăriei. Pe de altă parte, din reclamele postate pe Facebook expresia „fonduri proprii“ a dispărut.
Ping-pong instituțional
În acest context, GdS a întrebat următoarele instituții dacă acordarea ajutoarelor alimentare încalcă legea electorală: Biroul Electoral de Circumscripție Craiova, Biroul Electoral Județean (BEJ) Dolj, Biroul Județean Dolj al Autorității Electorale Permanente, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Biroul Electoral Central (BEC). AEP a trimis întrebarea spre competentă soluționare biroului județean, birou care a răspuns că aspectul nu este reglementat de legea privind alegerile locale, dar ne-a trimis totuși la BEC Craiova, BEJ Dolj a spus că nu este treaba lui și că un răspuns trebuie să aibă Biroul Electoral de Circumscripție, adică cel din Craiova, BEC Craiova a spus că doar BEC Central interpretează unitar legea electorală, iar BEC și-a declinat competența către AEP. Adică, ne-am întors de unde am plecat, fără ca instituțiile să aibă curajul de a lămuri problema.
Ce scrie în răspunsuri
BEJ Dolj a început prin a spune că solicitarea jurnaliștilor în legătură cu folosirea anumitor mijloace de campanie de către anumiți candidați nu se încadrează în „categoria informațiilor cu caracter de interes public ce privesc activitatea Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 17 Dolj“.
Precizăm totodată că, în conformitate cu dispozițiile art. 80 alin. 1 din Legea nr. 115/2015, birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția unde funcționează, având competența de a soluționa orice plângere cu privire la încălcarea art. 80 alin. 2, art. 64, art. 65 si art. 79 din același act normativ (…) Concluzionând, orice persoană poate sesiza biroul de circumscripție din raza teritorială unde se pretinde că au fost săvârșite diverse acțiuni de campanie electorală cu încălcarea legii, prin formularea unei plângeri“, se arată în finalul răspunsului BEJ Dolj.
La rândul său, BEC Craiova s-a considerat neabilitat să spună dacă pomenile electorale sunt ilegale. „Singurul organ abilitat să asigure interpretarea unitară a legii electorale este Biroul Electoral Central. Biroul Electoral de Circumscripție urmărește aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în circumscripția electorală în care funcționează, respectiv prin soluționarea plângerilor/contestațiilor prin care se invocă eventuale încălcări ale dispozițiilor legale“. Biroul județean al AEP a considerat că distribuirea ajutoarelor alimentare nu face obiectul reglementărilor Legii nr. 115/2015 (…) apoi a trimis jurnaliștii să întrebe la BEC Craiova. Cum președintele BEC Craiova ne trimisese la BEC Central, GdS a solicitat acestuia un punct de vedere. Răspunsul? „Vă comunicăm că adresa dumneavoastră a fost trimisă spre competentă soluționare Autorității Electorale Permanente.
Ce spune legea
Potrivit articolului 27, alineatul 3 din Hotărârea 19 a AEP prin care s-a aprobat „Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016“, partidele și candidații nu au voie să ofere produse alimentare în campania electorală. „În campania electorală, competitorilor electorali le este interzisă achiziționarea, oferirea, distribuirea sau darea, în mod direct sau indirect, a pixurilor, a cănilor, a ceasurilor, a tricourilor, a jachetelor, a gecilor, a impermeabilelor, a pelerinelor, a vestelor, a șepcilor, a căciulilor, a fularelor, a sacoșelor, a pungilor, a umbrelelor, a găleților, a brichetelor, a chibriturilor, a produselor alimentare, a produselor alcoolice, a țigărilor și a altor produse asemenea“, se arată în ghid. De asemenea, Codul Penal prevede închisoare de până la trei ani pentru coruperea alegătorilor. „Oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani și interzicerea exercitării unor drepturi“, spune articolul 386.
Olguța Vasilescu s-a „automușamalizat“
Chipul primarului Olguța Vasilescu de pe gardul cartierului chinezesc a fost acoperit cu o mușama după ce GdS a scris săptămâna trecută că legea interzice afișarea imaginii unui candidat în afara spațiilor special amenajate. Potrivit articolului 26 din Ghidul privind finanțarea campaniei electorale „este considerat material de propagandă electorală orice material scris, audio sau video, care îndeplineşte următoarele condiţii: a) se referă în mod direct la un candidat sau partid politic care participă la alegeri, clar identificat; b) este utilizat în perioada 6 mai – 4 iunie 2016, ora 7.00; c) are obiectiv electoral şi se adresează publicului larg; d) depăşeşte limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului“. În imagine, primarul spunea că au început lucrările la cartierul cu locuințe ieftine. Și așa au rămas.
