din Craiova au derulat în perioada februarie – iunie 2016 practica de specialitate cu tema „Copii cu copii“ (FOTO: GdS)
În aproximativ doi ani, în judeţul Dolj, peste 1.000 de fete cu vârste cuprinse între 13 şi 19 ani au devenit mame. Dintre acestea, 82 au vârsta mai mică de 15 ani. În aceeaşi perioadă au întrerupt sarcina 19 adolescente care nu împliniseră 15 ani şi alte 424 cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani. 20 de studenţi la master au decis să desfăşoare practica de specialitate investigând acest fenomen, al copiilor care aduc pe lume copii.
Cât de pregătite sunt aceste adolescente şi tinere să devină mame este greu de spus, însă în 2015, potrivit reprezentanţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj, şapte minore şi-au părăsit copiii, lăsându-i în grija statului. Dintre copiii abandonaţi în 2015, doar unul s-a întors în familia biologică. În primele nouă luni ale anului 2015, 217 fete cu vârsta mai mică de 15 ani au întrerupt sarcina, potrivit datelor oferite de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj.
Poveştile unor mame adolescente
Pornind de la aceste statistici, dar şi de alte date făcute publice în ultimii ani, masteranzii la Dezvoltare Comunitară și Integrare Europeană, de la Facultatea de Științe Sociale, din cadrul Universităţii din Craiova au derulat în perioada februarie – iunie 2016 practica de specialitate cu tema „Copii cu copii“. Fiecare masterand a realizat un studiu de caz pe o poveste a unei adolescente care a devenit mamă a unui copil sau chiar a mai multor copii. Au aflat astfel poveștile a 20 de mame adolescente din Regiunea Sud-Vest Oltenia şi au încercat să găsească soluţii pentru a le ajuta. „În numai câteva luni, mi-am schimbat percepţia faţă de aceste mame minore. În societate sunt privite într-un mod negativ, însă cunoscându-le poţi afla poveşti impresionante. Povestea mamei pe care am cunoscut-o este foarte interesantă. A fost părăsită de mamă când avea doar şase luni. A crescut cu tatăl şi cu alţi membri din familie. I-a lipsit pe toată perioada vieţii mama, modelul matern. Toate aceste aspecte au dus la o serie de consecinţe. Se ataşează foarte greu, caută în fiecare persoană de gen feminin ceea ce i-a lipsit. Le spune mamă femeilor mature pe care le întâlneşte. Şi-a dorit tot timpul lângă ea o persoană matură, de aceea partenerul şi tatăl copilului ei are 33 de ani, deşi ea are 17 ani. Are o situaţie materială dificilă. Încearcă să se mintă singură că nu poate merge în casa bărbatului cu care are copilul deoarece nu este majoră, crede că statul ar pedepsi-o. Problema este de fapt alta, părinţii bărbatului nu o acceptă în totalitate deoarece acesta mai are şi alţi copii, din alte căsătorii. În ciuda tuturor greutăţilor, se consideră o mamă împlinită. Niciodată nu a avut regretul că a făcut copil la această vârstă fragedă. A renunţat la şcoală după ce a termiant clasa a VIII-a. În prezent, urmează cursuri de calificare profesională pentru meseria de frizer-coafor, vrea să-şi găsească un loc de muncă“, a spus Corina Petria, anul I la Masterul Dezvoltare Comunitară și Integrare Europeană. Şi povestea altei tinere, descoperită de altă colegă a Corinei, Ana-Maria Niculescu, este impresionantă: „Mediul familial în care au crescut aceste fete şi-a spus cuvântul. Mama minoră cu care am discutat a avut o relaţie cu un elev de liceu. A descoperit că este însărcinată când era deja în trei luni. A refuzat să facă avort, însă după ce a născut, timp de doi ani nu a vrut să aibă nici o legătură cu copilul. L-a lăsat în grija mamei ei. Nu se putea apropia de micuţ, nu suporta să îl ţină în braţe, să doarmă cu el. În prezent este foarte implicată în creșterea copilului, încearcă să recupereze timpul pierdut. Această mamă s-a lovit atunci de stigmatizare socială, vecinii nu au mai salutat-o, colegii au refuzat să îi mai vorbească, îi erau adresate cuvinte jignitoare. Este doar un exemplu că această mamă minoră ar fi avut nevoie de consiliere, de sprijin atât în timpul naşterii, cât şi după. Consider că ar trebui să aflăm mai întâi povestea unei minore care a devenit mamă şi apoi să ne pronunţăm. Cred cu tărie că nu există o limită de vârstă la care să aducem pe lume copii“.
„Aceste mame tinere provin din familii destrămate, familii conflictuale“
Scopul proiectului a fost acela de a contribui la formarea abilităților profesionale ale masteranzilor în domeniul scrierii și implementării proiectelor, dar și de a pune în lucru capacitatea certificată a acestora de a cunoaște un fenomen social și de a organiza o acțiune de intervenție socială. Câteva tinere au fost identificate cu ajutorul DGASPC Dolj, respectivele mămici fiind integrate în centrele maternale ale instituției menționate. „Am căutat să aflăm care sunt condițiile materiale în care aceste tinere mame își desfășoară viața de zi cu zi, dacă au suport economic din partea familiei, în ce condiții trăiesc. Ne-au interesat aspecte care țin de sănătatea mamei și a copilului, dar și cele ce privesc relațiile cu tatăl copilului, cu părinții, colegii și rudele. Am vrut să înţelegem relația mamei adolescente cu partenerul, familia și comunitatea din care face parte“, a spus lect. univ. dr. Constantin Crăițoiu, coordonatorul acestui proiect. Nu s-au oprit însă doar la aceste aspecte. Au acordat un interes deosebit contextului în care s-a produs sarcina, au fost interesați să afle modul în care aceste adolescente sunt percepute de către familie și comunitate: școală, vecini, prieteni. Au vrut să verifice dacă există încă prejudecăți în această privință. De asemenea, în 60% dintre cazuri bărbații cu care minorele au copii sunt adulţi. „Analizând aparițiile în presă a unor inițiative sociale privind mamele adolescente, dar și câteva articole scrise pe acest subiect, am observat că un accent deosebit cade pe educația sexuală a adolescenților, constatând foarte clar o atitudine socială de tipul: adolescentele rămân însărcinate pentru că nu cunosc metode de contracepție, iar pentru a le feri de sarcini nedorite soluția constă în a le oferi o educație sexuală corespunzătoare. Cercetările noastre au arătat că această ipoteză nu s-a confirmat, întrucât mamele adolescente intervievate cunoșteau metode de contracepție și nu aceasta este cauza pentru care au rămas însărcinate. În fapt, nu este o cauză anume, ci, mai degrabă, un complex factorial ce determină o anumită probabilitate mai crescută pentru ca o mamă adolescentă să rămână însărcinată. Aceste tinere mame provin din familii destrămate, familii conflictuale, care s-au lovit de lipsa controlului parental și a implicării parentale. Şi-au început viața sexuală la 13-14 ani. În plus, am constatat şi alţi factori extrem de importanţi: lipsa locurilor de muncă pentru femei în mediul rural, scăderea vârstei de căsătorie la persoanele de sex feminin în mediul rural, interesul persoanelor de sex masculin adulte pentru a avea relații cu persoane de sex feminin minore, lipsa de interes pentru studii, dorinţa de a renunța la școală. În urma acestui proiect am înțeles că o educație sexuală a adolescenților ar putea avea un efect de bumerang, în condițiile în care vârsta la care începe viața sexuală este în scădere, iar aceasta este una foarte intensă și diversificată, din păcate, la adolescenți, conducând în fapt la o încurajare a acestui comportament“, a adăugat Costi Crăiţoiu.
Miercuri, 8 iunie, pe Alege TV, de la ora 21.30, puteţi urmări întreg interviul cu lect. univ. dr. Constantin Crăițoiu, dar şi cu masteranzii la Dezvoltare Comunitară și Integrare Europeană, de la Facultatea de Științe Sociale, din cadrul Universităţii din Craiova. Aceștia au derulat în perioada februarie – iunie 2016 practica de specialitate cu tema „Copii cu copii“.
