Procurorii DNA au confirmat dezvăluirile din GdS și au anunțat ieri că au trimis-o în judecată pe Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, pentru că ar fi primit mită de circa 200.000 de euro de la mai mulți oameni de afaceri, pe care i-a constrâns să contribuie la campania sa electorală. Vasilescu este acuzată de comiterea a opt infracțiuni de luare de mită, spălare de bani și folosirea autorității sau influenței pentru obținerea de bani sau alte foloase necuvenite. DNA i-a trimis în judecată și pe complicii ei, Radu Preda, fost administrator public al orașului, și Elena Popescu, președinta unei fundații prin care s-ar fi primit cea mai mare parte a mitei. Dacă va fi condamnată, fie și cu suspendare, Olguța Vasilescu va pierde mandatul de primar. Vezi aici rechizitoriul DNA.
La nici patru luni de când au reținut-o pentru fapte de corupție, procurorii DNA au finalizat dosarul Olguței Vasilescu și au trimis-o în judecată în libertate, alături de foștii ei complici, Radu Preda și Elena Popescu, aceștia fiind în continuare sub control judiciar. Procurorii îl acuză pe primarul Craiovei de comiterea a opt infracțiuni de luare de mită (patru infracțiuni), spălare de bani (două infracțiuni) și folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (două infracțiuni). În total, Vasilescu ar fi primit peste 900.000 de lei în bani și materiale electorale, bani pe care i-a obținut, prin constrângere sau influență, de la mai mulți oameni de afaceri.
Activitatea infracțională a primarului se împarte în două intervale de timp, potrivit DNA: 2012 și 2014.
„În cursul anului 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulți oameni de afaceri au fost determinați de candidatul Vasilescu Lia Olguța, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să efectueze diverse sponsorizări. În scopul obținerii acestor foloase, inculpata s-a folosit de influența pe care o avea asupra oamenilor de afaceri, în calitatea sa de vicepreședinte al organizației județene a unui partid politic (PSD Dolj – n.r.)“, se arată în comunicatul DNA. Procurorii descriu apoi cum a primit mită Olguța Vasilescu. „În cadrul «donațiilor» respective, inculpata Vasilescu Lia Olguța a primit de la un om de afaceri, ca urmare a exercitării influenței sale politice, suma de 25.000 euro pentru plata concertului susținut de un artist străin (Goran Bregovici – n.r.), bani pe care i-a remis cash (plus încă 25.000 de euro, a căror proveniență nu a fost stabilită), în preziua concertului din 14.05.2012, unei persoane organizator evenimente. Aceasta din urmă a achitat suma totală de 50.000 de euro staff-ului artistului respectiv, conform contractului depus la dosarul cauzei“, spun procurorii.
Contract fictiv pentru materiale electorale de 44.000 de euro
Pe lângă acești bani, candidatul la acea vreme Olguța Vasilescu a mai primit materiale electorale de peste 44.000 de euro de la alt om de afaceri. Este vorba de zeci de mii de brichete, pixuri, odorizante și căni cu numele sau imaginea candidatei. Ca să creeze aparența acordării legale a banilor, materialele electorale au fost realizate de o firmă în baza unui contract fictiv.
„În același context și în aceeași calitate, inculpata și-a folosit influența în scopul obținerii de la un alt om de afaceri a unor materiale electorale conținând imaginea candidatului Lia Olguța Vasilescu și sloganuri de campanie electorală, în valoare de 44.241,96 euro. Materialele respective, utilizate de inculpata Vasilescu Lia Olguța în campania electorală, au fost realizate de o firmă în baza unui contract fictiv încheiat cu societatea omului de afaceri, documentul având ca obiect imprimarea de materiale promoționale. Foloasele necuvenite au fost folosite de inculpata Vasilescu Lia Olguța în scopul menționat mai sus, cunoscând că acestea provin din săvârșirea unor infracțiuni“, explică DNA.
Reabilitarea fațadelor – paravan pentru mită
Olguța Vasilescu ar fi primit cea mai mare mită doi ani mai târziu, când era deja primar al Craiovei. Pretextul folosit a fost reabilitarea fațadelor mai multor blocuri din centrul orașului cu ocazia Festivalului „William Shakespeare“, afacere despre care GdS a scris pe larg la vremea respectivă, atrăgând atenția că lucrurile au tentă penală. În schemă au fost incluse mai multe firme de construcții din Craiova care aveau contracte în derulare cu primăria și asociația non-profit Pro Craiova, condusă de Elena Daniela Popescu. Mecanismul a fost simplu. Patronii firmelor au fost amenințați că vor avea probleme la plata facturilor și la recepția lucrărilor dacă nu vor sponsoriza asociația. „Într-un context diferit, în cursul anului 2014, inculpata Vasilescu Lia Olguța a pretins și primit de la mai mulți oameni de afaceri care aveau în derulare contracte cu Primăria Craiova, pentru și printr-o asociație non profit (Pro Craiova – n.r.), cu titlu de mită, suma totală de 568.291,37 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu. Oamenii de afaceri au acceptat solicitările formulate de inculpata Vasilescu Lia Olguța în considerarea atribuțiilor pe care aceasta le avea în calitate de primar, pentru a nu întâmpina din partea edilului dificultăți în buna desfășurare a contractelor, în efectuarea plăților și în recepționarea lucrărilor. Referitor la banii pretinși și primiți de primarul municipiului Craiova, cu ajutorul celorlalți doi inculpați, din probele administrate a rezultat că inculpata Popescu Elena Daniela, președinte al asociației, în cunoștință de cauză, la instigarea inculpatului Preda Radu, care, de asemenea, cunoștea proveniența și modul real de obținere a sumelor de bani intrate în contul asociației cu titlu de sponsorizări, a acceptat încheierea a patru contracte de sponsorizare. Ulterior, în luna iunie 2014, inculpata Popescu Elena Daniela a dispus transferul sumei de 316.471 lei din contul asociației în contul unei societăți comerciale, în scopul disimulării adevăratei naturi a provenienței acesteia, cunoscând că provine din săvârșirea infracțiunii de luare de mită“, spune DNA. Procurorii nu dau detalii despre diferența de bani de 250.000 de lei, dar este posibil ca ea să reprezinte materiale de construcție sau manoperă.
Vasilescu, fără casă și teren în acte
Înainte de a-i trimite în judecată, DNA a pus sechestru pe bunurile și conturile din bănci ale celor trei inculpați, în frunte cu primarul Olguța Vasilescu. „S-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumelor de bani, în lei sau valută, aflate în conturi ale instituţiilor bancare, deţinute de inculpata Lia Olguţa Vasilescu, primar al municipiului Craiova, până la concurenţa sumei de 902.516 lei“, spunea DNA acum mai bine de o lună. După cum se observă, procurorii nu au putut pune sechestru pe bunuri imobile, deoarece Vasilescu nu deține, oficial, nici unul. De fapt, primarul a luat în bășcălie, în stilu-i caracteristic, măsura impusă de procurori, spunând un banc cu olteni și girafe și dându-se săracă și cinstită. „Am fost chemată la DNA pentru a mi se pune sechestru pe avere şi mi-am amintit bancul cu girafa. Merge olteanul la circ şi, când vede girafa, exclamă: «Aşa ceva nu există!». Aşa şi cu mine… N-am casă, n-am maşină, n-am alte proprietăţi! După 17 ani de «furat»… cât am avut demnităţi publice. Prejudiciul ar urma să acopere costul faţadelor din centrul vechi, care nu sunt din bani publici, dar care mi-au adus «foloase nepatrimoniale constând în capital electoral». Acum, eu înţeleg că faţadele vor trece în proprietatea mea. Sau cum? Până unde se merge cu penibilul în lupta contra «corupției»“, spunea Vasilescu la ieșirea din sediul DNA, unde fusese chemată pentru a i se comunica instituirea sechestrului. În cazul celor doi complici, procurorii au sechestrat atât sume de bani, cât și imobile până la concurenţa sumei de 568.290 de lei.
Ieri, după ce a aflat că a fost trimisă în judecată, primarul Olguța Vasilescu a spus scurt pe Facebook: „Am fost trimisă în judecată. Nu știu de ce a durat așa de mult, având în vedere conținutul dosarului. Mergem înainte!”. De fapt, nu a durat mult: doar trei luni și 21 de zile.
Dacă este condamnată cu suspendare, Vasilescu rămâne fără mandat
Dosarul penal a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București pe data de 18 iulie, la secția I Penală, și urmează ca instanța să acorde un termen de începere a judecății. Dacă Olguța Vasilescu va fi condamnată definitiv și irevocabil de către judecători, fie și cu suspendare, înainte de împlinirea celor patru ani ca primar, își va pierde mandatul ca efect al deciziei Curții Constituționale de acum două săptămâni, care a statuat că și aleșii locali condamnați la închisoare cu suspendare rămân fără mandat. Curtea a decis astfel la sesizarea președintelui Klaus Iohannis, făcută după ce parlamentul votase o prevedere ce îi menținea în funcție pe edilii condamnați cu suspendare. Pe 15 ianuarie 2016, președintele Klaus Iohannis a retrimis parlamentului, spre reexaminare, legea care modifica Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, motivând că, în forma transmisă spre promulgare, legea „ar putea afecta lupta împotriva corupției, precum și eficiența cadrului legislativ în materie de integritate“. Președintele interimar al CCR la acea vreme, Valer Dorneanu, spunea că legea ar fi creat un regim discriminatoriu.
„O singură decizie am luat astăzi, în unanimitate, aceea de a admite sesizarea preşedintelui cu privire la Legea 393/2004, pe care am declarat-o în totalitate neconstituţională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcţiei de ales local“, spunea Dorneanu. CCR explica apoi, într-un comunicat de presă, că o condamnare efectivă îl plasează pe respectivul ales local în afara cadrului în care îşi poate exercita funcţia în mod legal, iar primarul îşi pierde legitimitatea. „Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumţia de nevinovăţie a persoanei acuzate şi plasează prin ea însăşi alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrităţii, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-şi continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei“, spunea comunicatul. Judecătorii argumentau că, dacă aleşilor locali condamnaţi cu suspendare nu le-ar înceta mandatul, acest lucru ar echivala „cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art. 16 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie“.
