Licitația pentru atribuirea uneia dintre cele mai importante componente ale Master Planului de Deșeuri din Dolj a fost suspendată. Este vorba despre desemnarea firmei care va colecta și transporta gunoiul din tot județul și va opera stația de sortare și transfer de la Goicea. În schimbul acestor operațiuni firma va primi circa 350 de milioane de lei fără TVA pe o perioadă de opt ani, dar va trebui să plătească o redevență de 1,7 milioane de lei pe an. Neclaritățile din caietul de sarcini au întors licitația din drum de mai multe ori, iar întârzierea finalizării ei pune sub semnul întrebării implementarea la timp a Master Planului. În tot acest timp, în județ gunoaiele sunt aruncate la voia întâmplării, deoarece primarii nu mai au gropi ecologice unde să le depoziteze și nici bani să plătească firme care să le aducă la singurul depozit autorizat, cel de la Mofleni.
Două societăți se luptă să pună mâna pe cele peste 80 de milioane de euro, cât este valoarea estimată a contractului de colectare și transport al deșeurilor din județul Dolj. SC Salubritate Craiova SRL, firmă deținută majoritar de Consiliul Local Craiova, și SC Romprest Service SA au contestat de mai multe ori anumite prevederi din caietul de sarcini al licitației organizate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Eco Dolj, structură formată din toate consiliile locale din județ. Problemele au început imediat după lansarea procedurii de achiziție în octombrie 2015. Firmele au contestat și au obținut în instanță eliminarea anumitor cerințe, dintre care cea mai importantă se referea la condiția ca autovehiculele cu care colectează și transportă deșeurile să fie echipate cu motoare Euro 5 sau Euro 6. Cea mai afectată de această prevedere din caietul de sarcini ar fi fost Salubritate Craiova. Plimbarea dosarului între Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor de la București, Tribunalul Dolj și Curtea de Apel Craiova a presupus timp pierdut, iar timpul este cel mai mare dușman al Master Planului. Din cauza întârzierilor generale la nivel de țară, implementarea proiectului a fost amânată, cu voie de la Bruxelles, până în iunie anul viitor. Pe lângă eliminarea tipului de motor din documentația de atribuire a contractului, firmele și ADI au început un dialog asiduu. Primele au copleșit Asociația cu un șuvoi de solicitări de clarificări, ADI le-a răspuns. Nu îndeajuns de bine, după cum a constatat Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Societățile au cerut Consiliului să anuleze procedura de atribuire și să oblige ADI să furnizeze informații clare pe baza cărora să poată întocmi oferte complete. Prima solicitare, de anulare, a fost respinsă, dar CNSC a decis în mai 2016 să suspende licitația până când ADI își pune ordine în răspunsuri. Corespondența a continuat. Firmelor nu le-au plăcut răspunsurile nici de această dată, așa că s-au adresat din nou CNSC, care, în iunie, a menținut suspendarea procedurii de atribuire a contractului și a obligat ADI să ofere răspunsuri complete.
Care sunt neclaritățile din caietul de sarcini
Printre criticile formulate de cele două societăți la adresa ADI se numără lipsa informațiilor clare despre valoarea redevenței de plată pentru fiecare activitate în parte, lipsa timpilor reali de încărcare-descărcare a deșeurilor în și din autovehicule, data de începere a contractului, lista localităților în care colectarea se face în puncte fixe sau cine este autoritatea care stabilește tarifele și taxele specifice contractului. CNSC a respins unele acuzații, dar pe altele le-a acceptat ca fiind pertinente. De exemplu, în privința timpilor de încărcare și descărcare, Consiliul a considerat că răspunsul primit de firme este ambiguu. „Care este timpul de încărcare-descărcare de la fixarea autospecialei până la plecarea containerelor de 3 și 5 cmc? Acești timpi sunt necesari pentru calcularea corectă a productivității și implicit a tarifului pentru operațiuni specifice“, au cerut firmele. „Prin măsurile de remediere dispuse au fost comunicați doar timpii pentru containerele de 120, 240 și 1.100 de litri. Autoritatea (ADI – n.r.) a recomandat acest timp pentru orice alt tip de container și 150 de secunde ca timp de spălare, dar CNSC consideră că operatorii au fost privați de o informare clară și completă. Răspunsul este ambiguu și timpul este recomandat fără a se cunoaște caracteristicile tehnice ale containerelor și utilajelor. Susținerea achizitoarei (ADI – n.r.) că este la latitudinea fiecărui ofertant dacă va ține sau nu cont de recomandări nu va fi reținută“, se arată în decizia CNSC. Apoi Consiliul face o recomandare care le dă frisoane oficialilor din Dolj. „În cazul în care se află în imposibilitatea de a furniza informațiile necesare, (ADI – n.r.) să ia în calcul posibila incidență a preverilor art. 209 alin. 1, lit. c din OUG 34/2006“. Respectivul articol se referă la anularea procedurii de atribuire, lucru care, dacă se întâmplă, ar putea anula întregul Master Plan de Deșeuri din Dolj. CNSC a dat dreptate ADI în privința contestației în care se acuza lipsa informațiilor despre localitățile unde colectarea se face în puncte fixe. Potrivit caietului de sarcini, firma care va câștiga contractul va colecta deșeurile din mediul rural, de regulă, din poartă în poartă. Există, însă, zone unde accesul autovehiculelor este îngreunat de terenul denivelat, iar în această situație gunoiul se colectează din puncte fixe.
În general, ADI și cele două firme au primit fiecare porția de dreptate, iar CNSC a decis în final să respingă cererea de anulare a licitației și a obligat ADI să răspundă la clarificările solicitate de firme. Sugestia privind anularea procedurii din cauza lipsei informațiilor despre timpii de încărcare-descărcare plutește amenințător însă, iar o soluție pare greu de găsit în acest moment. Pe scurt, imposibilitatea calculării acestor timpi este cauzată de anularea licitației pentru achiziționarea containerelor îngropate din Craiova și a autovehiculelor care să le opereze, despre care GdS a scris pe larg. Licitația a intrat în istoria procedurilor de achiziții din Dolj, fiind reluată de trei ori, pentru ca în final să fie anulată de Consiliul Județean Dolj. Până când nu se atribuie acest contract și nu se va afla tipul de containere care vor fi cumpărate, ADI nu va ști niciodată care sunt timpii reali de încărcare-descărcare. Logic, trebuia mai întâi finalizată licitația pentru containere și apoi organizată cea pentru desemnarea operatorului. Criza de timp a obligat autoritățile să alerge după doi iepuri, iar pe unul l-au pierdut deja.
Primarii au motiv să se simtă legați de mâini și de picioare
Deși alte componente ale Master Planului au început să fie implementate, fără containerele îngropate din Craiova și operatorul din Dolj, proiectul nu poate fi implementat. Cu o licitație suspendată (cea pentru operator) și una anulată care trebuie reluată (containere îngropate), oficialii de la CJ Dolj se văd nevoiți să găsească soluții alternative sau să grăbească ritmul. De acest ritm depinde și starea dezastruoasă a tuturor localităților din Dolj, acolo unde oamenii aruncă gunoiul pe unde apucă. Primarii sunt neputincioși. Pe de o parte, mai multe gropi din județ au fost închise pentru că așa prevăd cerințele UE, singura viabilă fiind cea de la Mofleni, pe de altă parte nu au bani pentru a plăti firme care să colecteze gunoiul și să-l aducă la Craiova. Strict din punct de vedere legal, Garda de Mediu ar trebui să-i amendeze drastic, chiar dacă au dreptate la acest capitol. Potrivit Legii 211/2012, articolul 59, „Autoritățile administrației publice locale (…) au următoarele obligații: la nivel de comune (…) asigură și răspund pentru colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea și eliminarea finală a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor menajere periculoase, potrivit prevederilor legale în vigoare“. Dacă nu o fac, primesc amenzi cuprinse între 5.000 și 15.000 de lei. În unele comune, oamenii își pun gunoiul în saci și vin cu el la Craiova, în altele îl aruncă pe câmp, pe aleile lăturalnice sau pe malul râurilor. Reprezentanţii primăriilor din judeţ susţin că multe firme de salubritate au reziliat contractele cu locuitorii din cauza taxelor mari percepute de cei de la platforma Eco Sud Craiova. „Din păcate, avem probleme mari din cauza gunoiului. Firmele private care ofereau servicii au fost obligate să-şi închidă activitatea pentru că nu li s-a mai permis accesul către groapa de gunoi din Mofleni întrucât s-a spus că se vine cu acel masterplan de deşeuri la nivelul întregului judeţ. De doi ani însă, ne tot promit acel masterplan, iar noi suntem sufocaţi de gunoaie şi de întrebările oamenilor, care, pe bună dreptate, caută răspunsuri. Cei mai mulţi oameni din Mischii îşi duc gunoiul la oraş, ceea ce este incomod şi nesănătos. Pur şi simplu, oamenii strâng gunoiul în saci şi îl aruncă la pubelele din oraş. Restul gunoiului, cel vegetal şi din grajduri, îl aruncă în grădini sau pe câmp. Suntem norocoşi că suntem aproape de Craiova pentru că altfel nu ştiu ce am fi făcut“, recunoaștea acum două luni primarul comunei Mischii, Gheorghe Popa. În comuna Goicea, situată la aproximativ 50 km de Craiova, problema gunoiului nu a fost niciodată rezolvată. Locuitorii au aruncat şi depozitat dintotdeauna gunoiul la marginea localităţii.
„Avem o platformă de gunoi în fostul CAP Goicea Mare. O parte din oameni duc gunoiul acolo, alţii şi-au făcut în gospodării propriile platforme pentru gunoi. Îl depozitează pe cel din grajduri, pe care îl folosesc ca îngrăşământ natural în anii următori. Comuna noastră nu are contract cu firme de salubritate, nu am avut niciodată. Tot timpul am găsit soluţii pe plan local. Ne dorim însă ca, până la urmă, să se găsească soluţii. Cei mai mulți au înţeles, însă sunt şi situaţii în care anumiţi locuitori aruncă gunoiul la întâmplare. Nu am aplicat amenzi pentru că şi aşa câştigurile acestor oameni sunt limitate“, spunea și primarul comunei Goicea. Locuitorii din Bechet sunt norocoși. Ei au contracte cu Salubritate Craiova. „Oamenii au contracte individuale, iar gunoiul este dus la groapa de la Mofleni. De aproximativ trei ani avem acest contract. Jumătate din gospodăriile din Bechet au semnat aceste contracte. Situaţia nu este rezolvată în totalitate, însă este un început. În prezent, aşteptăm masterplanul, pentru a clarifica problema selectării gunoiului. Preţul este acceptabil, plătim la fel ca locuitorii din Craiova, aproximativ 14 lei pentru o familie compusă din doi membri“, spunea viceprimarul oraşului. Cei care nu respectă legea şi aruncă gunoiul pe unde apucă au fost sancţionaţi, susţin reprezentanţii primăriei. „Am încercat să găsim o zonă în care să strângem gunoiul. Avem moştenire din perioada comunistă nişte gropi betonate care au aparţinut unui complex zootehnic, unde oamenii aruncă materialele biodegradabile: resturi menajere, gunoiul din grajduri care este folosit ca îngrăşământ natural în grădini“, a explicat viceprimarul.
Bechetul face parte, alături de mai multe comune, din Asociația Salubris Dolj, înființată la inițiativa Primăriei Craiova. Salubris are delegată gestionarea sistemului de management al deșeurilor și are rolul de a monitoriza derularea activității de colectare și transport al deșeurilor în municipiul Craiova, orașul Bechet și comunele: Almăj, Bucovăț, Ișalnița, Vîrvoru de Jos, Ghercești, Malu Mare, Șimnicu de Sus“. Practic, SC Salubritate Craiova colectează deja gunoiul din aceste localități.
Partea de succes a Master Planului
Master Planul de Deșeuri nu înseamnă numai containere îngropate și operator. Proiectul are partea lui de succes după ce CJ Dolj a reușit să finalizeze mai multe licitații pentru anumite componente ale Master Planului. Este vorba despre atribuirea contractelor pentru servicii de auditare, pentru servicii de asistență tehnică pentru managementul proiectului și supervizarea lucrărilor de construcții (nouă milioane de lei fără TVA, câștigător Asocierea SC FICHTNER ENVIRONMENT SRL (lider) – SC INTERDEVELOPMENT SRL – SC EPMC CONSULTING SRL), pentru furnizarea vehiculelor de colectare și transport deșeuri (13,5 milioane de lei fără TVA, câștigător EVW HOLDING SRL), pentru compostoare și containere tip clopot (26,7 milioane de lei fără TVA, câștigător Triplast), pentru construirea unei stații de sortare și de compostare a deșeurilor biodegradabile la Mofleni (34,7 milioane de lei fără TVA, câștigător Hidroconstrucția) și pentru construirea a patru stații de transfer la Băilești, Calafat, Dobrești și Filiași și a uneia de compostare la Calafat (46,4 milioane de lei fără TVA, câștigător – Asocierea Hidroconstrucția – Iridex Group Construcții – Argif Proiect).
