La patru ani de la darea în folosință a pasajului suprateran din Craiova, primăria a constatat că patru dintre compensatoarele așezate pe doi dintre pilonii de susținere au fost montate greșit. Rolul lor este de a absorbi trepidațiile cauzate de trafic și de un eventual cutremur.
Marea „descoperire“ a fost făcută după ce, în iarna acestui an, au apărut mai multe fisuri în tencuiala unuia dintre pilonii pasajului. S-a crezut la acel moment că unul dintre compensatoare s-a blocat din cauza gerului, iar tencuiala de pe fațada pilonului pe care a fost montat a cedat și s-a fisurat pe toată lățimea de sus a acestuia. S-au făcut verificări la pilonul din imediata vecinătate a giratoriului de la kilometrul 0 al orașului, cele două compensatoare au fost demontate, iar tencuiala refăcută. De atunci au trecut șase luni, dar telescoapele nu au mai fost montate la loc, ci lăsate să atârne.
Reprezentanții Primăriei Craiova au explicat că acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că ele au fost poziționate greșit încă de la început.
„După apariția acelor fisuri la tencuiala unuia dintre pilonii de susținere a pasajului suprateran, unul dintre compensatoare a fost scos. S-au făcut reparațiile necesare, dar compensatoarele nu au mai fost montate, deoarece s-a constatat că inițial au fost poziționate greșit și urmează o repoziționare a acestora. Ele au o plajă de acțiune în preluarea trepidațiilor, dar modul în care au fost așezate inițial le face să nu își îndeplinească rolul la întreaga capacitate. Mai mult, s-a constatat că astfel de probleme sunt la încă alte trei compensatoare, deci în total sunt patru compensatoare cu probleme de pe doi piloni de susținere a pasajului (de-o parte și de alta a sensului giratoriu – n.r.). Acest lucru a fost depistat în urma unui studiu efectuat de către firma care a proiectat pasajul, Search Corporation SRL. Concluzia este că patru compensatoare trebuie să fie repoziționate. Urmează să discutăm și cu constructorul“, a precizat Mihail Genoiu, viceprimarul Craiovei.
Pasaj cu lucrări suplimentare
Lucrările de la pasajul suprateran au costat aproximativ 10 milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene, iar pasajul a fost dat în folosință în iulie 2012 fără ca membrii comisiei de recepție să observe vreo problemă. Finalizarea proiectului a avut nevoie de trei licitații: una pentru construirea propriu-zisă și două licitații pentru efectuarea de lucrări suplimentare.
Câștigătoare a licitației a fost desemnată firma SCT București, care a semnat un contract în valoare de 40,4 milioane de lei fără TVA. Criteriul de atribuire stabilit de primărie a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, adică o combinație între prețul cel mai mic și cele mai bune soluții de lucrări.
În octombrie 2011, primăria a organizat a doua licitație pentru atribuirea unor lucrări suplimentare ca urmare a problemelor apărute la fața locului. Contractul a fost atribuit tot SCT, iar valoarea lui a fost de 87.000 de lei fără TVA. Ulterior, municipalitatea a mai dat firmei încă un contract de aproape 800.000 de lei fără TVA pentru încă o serie de lucrări suplimentare care nu fuseseră prevăzute în proiect. Ca element inedit, șantierul a fost întârziat o perioadă din cauză că muncitorii au descoperit în urma săpăturilor rămășițele unei case vechi de două secole. Arheologii de la Muzeul Olteniei din Craiova spuneau că este vorba despre bolţi şi ziduri de cărămidă cu o grosime de circa o jumătate de metru.
„Este vorba despre un edificiu public de mari dimensiuni cu fundații și pivnițe realizate din cărămidă arsă de bună calitate într-un mod solid și trainic, probabil că aparținea unei clădiri publice a cărei destinație nu o pot preciza deocamdată… Am emis o datare estimativă, pentru moment secolulul XIX, anterior unul dintre muncitori a și găsit o monedă, este vorba despre creițar austriac de la 1816, deci este vorba de secolul XIX“, spunea arheologul Dorel Bondoc. După recepția lucrării, pasajul suprateran avea să treacă proba rezistenței când opt autocamioane, cu o greutate totală de aproape 400 de tone, au traversat pasajul, staţionând în anumite puncte critice, pentru a permite proiectanţilor să măsoare deformarea structurii. Cu toate acestea, lipsea cel mai important test: al tramvaiului. Acesta a fost pus funcțiune acum câteva luni, timp prea scurt însă pentru a vedea cum preia pasajul șocurile provocate atât de tramvai, cât și de circulația autovehiculelor.
Firma care a proiectat pasajul, Search Corporation, a precizat că soluția pentru amplasarea compensatoarelor trebuie să o dea producătorul și furnizorul materialelor și că lucrările sunt încă în garanție, deci se vor face gratis de către firma de construcții.
„S-a solicitat efectuarea unor măsurători, după apariţia fisurilor din iarnă. Acele compensatoare nu sunt făcute pentru a absorbi şocurile de la maşini şi tramvai, ci au doar rol antiseismic. Trepidaţiile de la tramvai sunt absorbite de calea de rulare, iar automobilele nu au cum să producă vibrații deoarece carosabilul este uniform. Producătorul şi furnizorul ar trebui să dea soluţia tehnică de amplasare a lor. Recepţia finală a lucrării va avea loc anul viitor, iar lucrările sunt în garanţie“, a declarat reprezentantul firmei de proiectare.
Într-un răspuns trimis GdS, Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia a precizat că va urmări derularea proiectului. „Reprezentanții ADR S-V Oltenia au constatat defecțiuni în zona de prindere a compensatorului antiseismic la pila 7- stâlp stânga. Legat de aceste aspecte, reprezentanții Primăriei ne-au precizat că «din cauza temperaturilor negative compensatorul montat pe stâlpul din stânga al pilei P7 nu a mai funcționat corespunzător, blocând deplasarea liberă a tablierului. Din această cauză placa ancorată în corpul elevației stâlpului a smuls bulonul, provocând degradări, nu de foarte mare amploare». Cu ocazia vizitei din aprilie 2016, reprezentanții ADR S-V Oltenia au solicitat remedierea defecțiunilor constatate, precum și remiterea către ADR a unor documente tehnice justificative privind lucrările de reparații necesare. În acest sens, s-a prezentat un studiu făcut de către SEARCH CORPORATION cu titlul «Măsuri necesare pentru remedierea deficiențelor apărute în zona de prindere a concectorului antiseismic de elevația Pilei P7 stânga». Având în vedere că proiectul se află în monitorizare ex-post, acesta va fi urmărit pe întreaga perioadă, în conformitate cu procedurile de lucru interne“, a precizat ADR.
Corecție financiară de un milion de euro?
Primăria a avut emoții cu lucrările de la pasaj și din punct de vedere financiar. Ministerul Dezvoltării a propus în anul 2013, la cererea Comisiei Europene, să aplice o corecție financiară de 10% din valoarea contractului (1.000.000 de euro) și de încă 25% din contractul suplimentar de aproape 800.000 de lei din cauza unor nereguli în procesul de achiziție. În adresa trimisă, Ministerul Dezvoltării spunea Primăriei Craiova că nu a respectat principiul transparenţei, prin încălcarea obligaţiilor de publicitate şi reducerea nejustificată a anumitor termene-limită. ADR Sud-Vest Oltenia, organismul de supraveghere a proiectelor europene din Oltenia, explica la vremea respectivă că astfel de corecții fuseseră propuse în toată țara din cauza neconcordanțelor dintre legile românești și directivele europene.
„Situaţiile care au determinat propuneri de corecţii financiare sunt generate fie de aplicarea unor acte normative care au intrat în vigoare ulterior derulării procedurilor de achiziţie, fie de situaţii practice, care nu au fost prevăzute de legislaţia naţională în momentul aplicării procedurilor de achiziţie (…) O abordare rigidă în aceste verificări nu reflectă condiţiile existente la data derulării procedurii şi poate afecta în mod semnificativ gradul de absorbţie a fondurilor alocate la nivel naţional/regional“, se arătă într-o adresă a ADR trimisă la București. Între timp, guvernele care s-au succedat au adus în discuție posibilitatea suportării acestor corecții din bugetul de stat, dar informații clare pe această temă nu au fost publicate.
