Arheologii Muzeului Olteniei din Craiova au desfăşurat, în această vară, campanii de cercetare arheologică în localităţile doljene Desa, Răcari şi Bâzdâna, iar rezultatele sunt spectaculoase.
Cercetări au avut loc la Desa, în punctul „Castraviţa“, care este, de fapt, un grind aflat pe malul Dunării. Aici au fost găsite două ţigle fragmentare, ştampilate de către unitățile romane ce au staționat aici, fiind lizibile doar ultimele trei litere – ICR, probabil numele unității militare romane auxiliare Ala I Civium Romanorum, o unitate militară formată din voluntari, cetățeni romani, aceasta fiind prima descoperire de acest fel din situl respectiv, într-un context arheologic clar. De asemenea, a mai fost scos la iveală un bloc de piatră de dimensiuni impresionante. În exteriorul castrului roman a fost găsit întâmplător un denar roman din argint (monedă), cu numele lui Cezar, emis în Hispania, în anii 46-45 î.Hr., în amintirea victoriei repurtate de către conducătorul roman împotriva lui Vercingetorix, căpetenie a tribului Arvernilor, care i-a unit pe gali începând o revoltă nereușită împotriva stăpânirii romane în Galia, în cursul ultimului stadiu al Războaielor Galice ale lui Iulius Cezar (anul 52 î.Hr.).
Descoperirile funerare, cele mai spectaculose
Descoperirile arheologice cu caracter funerar, care aparţin Primei Epoci a Fierului, sunt dintre cele mai spectaculoase. „Au fost găsite patru movile datate în anii 750 – 650 î.Hr. Datarea s-a realizat în urma analizelor făcute asupra oaselor defuncţilor, într-un laborator din Heidelberg, Germania. Fiecare movilă conţinea mai multe morminte, până la maximum cinci. Este vorba despre o populaţie care a locuit preponderent la sud de Dunăre, în spaţiul ex-iugoslav şi Bulgaria“, ne-a declarat Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei.
Cercetarea a arătat că acei oameni care au locuit în vremuri demult apuse în punctul „Castraviţa“ aveau o grijă deosebită faţă de persoanele decedate, iar arheologii au observat că au existat manipulări intenţionate, în scop ritual, ale oaselor celor morţi, la diverse perioade de timp, după înhumare.
Inventarul funerar al mormintelor descoperite în acest an, deşi nu este unul foarte mare, este foarte valoros, iar în acest sens Muzeul Olteniei menţionează cele cinci fibule (agrafe de prindere a veșmintelor) de tip Vače (după numele unei localități din Slovenia unde au fost descoperite pentru prima dată astfel de piese), cele cinci brăţări de bronz, un colan de bronz şi o sabie de fier, cele două piese din urmă fiind o premieră la Desa. Sabia este cel de-al treilea exemplar de acest tip descoperit în România şi este cel mai valoros obiect descoperit la Desa, încadrându-se la categoria „Tezaur“. Aceste descoperiri, datate în Prima Epocă a Fierului, sunt cunoscute sub numele de cultura Basarabi, după numele localității de lângă Calafat unde s-au făcut pentru prima dată astfel de descoperiri, și aparțin acelor populații care au introdus, printre primele, folosirea fierului pe teritoriul României.
Castrul Roman de la Răcari, una dintre cele mai impresionante clădiri de comandament militar din Dacia Romană
Căutările au continuat şi în acest an la Răcari, iar săpăturile arheologice în castrul roman s-au concentrat asupra clădirii comandamentului. Timp de două luni, clădirea a fost investigată în toate sectoarele ce rămăseseră neexplorate din campaniile de săpături anterioare. Verificările au arătat că acest castru a fost construit în mai multe faze de construcție și reconstrucție: două – de lemn și chirpici, una de piatră și poate o refacere. Primele două faze datează, cu siguranță, din secolul II d.Hr., cea de piatră e din prima jumătate a secolului III d.Hr., iar posibila refacere ar putea fi plasată cronologic la mijlocul secolului III d.Hr. Datările au fost făcute pe baza materialelor arheologice care pot oferi indicii cronologice. Este vorba despre fibule („ace de siguranță“ cum sunt cunoscute, popular, în prezent), monede și, nu în ultimul rând, ceramică.
Cea mai importantă fază de construcție a fost cea cu ziduri de piatră, ale cărei fundații sunt astăzi vizibile pe teren. Dimensiunile clădirii sunt de 37×34 m și din acest punct de vedere avem de-a face cu una dintre cele mai impresionante clădiri de comandament militar din întreaga Dacie Romană. „Pe lângă încăperi cu funcţionalitate de birouri, o sală mare de festivităţi şi judecată şi camere unde erau păstrate armele, însemnele militare şi steagurile, în centrul clădirii se găsea o curte interioară (atrium), neacoperită, unde erau amenajate trei fântâni și ridicate mai multe statui de împărați romani. Numai o statuie a fost identificată cu precizie până în prezent. Este vorba despre cea a împăratului Commodus. În timpul săpăturilor a fost recoltată o cantitate semnificativă de materiale arheologice: monede, fibule, foarte multe fragmente de vase ceramice, obiecte de fier, obiecte de bronz, obiecte de os, fragmente de vase de sticlă, resturi diforme de plumb, mici fragmente de statui de bronz etc.“, a precizat Dorel Bondoc, arheolog al Muzeului Olteniei.
De asemenea, vara aceasta au fost finalizate cercetări la Bâzdâna, comuna Calopăr, într-o cetate dacică. Aici au fost găsite foarte multe oale de lut sparte pe loc, descoperite în fundaţia cetăţii, ca o formă de consacrare şi de protecţie divină a zidurilor, potrivit directorului Muzeului Olteniei, Florin Ridiche.
Toate descoperirile făcute la Desa, Răcari şi Bâzdâna vor intra în patrimoniul Muzeului Olteniei Craiova, iar după un proces de restaurare şi conservare, acestea vor fi expuse. Pentru cercetările de la Desa au fost cheltuiţi 50.000 de lei, pentru cele de la Bâzdâna – 20.000 de lei, iar pentru cele de la Răcari – aproximativ 37.000 de lei. Aceste sume au fost alocate de Consiliul Judeţean Dolj. În acest moment, arheologii muzeului fac cercetări la Cioroiu Nou, în comuna Cioroiaşi.
Muzeul Olteniei pregăteşte un eveniment inedit
Este vorba despre expoziţia „Eros şi sexualitate în Dacia Romană“, la care nu vor avea acces minorii şi care va fi deschisă publicului craiovean spre sfârşitul lunii septembrie. În organizarea acestui eveniment sunt implicate nouă muzee din ţară.
