Un craiovean, în vârstă de 57 de ani, care lucrează de o viață la Electroputere Craiova, se luptă de doi ani să primească un răspuns de la autoritățile competente privind confirmarea sau infirmarea bolii sale ca fiind boală profesională. Acesta ne-a scris la redacție că suferă de azbestoză și discopatie lombară din anul 2014, având certificate medicale în acest sens.
Alexandru Orăscu a fost internat în 2014 la Clinica de Medicina Muncii de lângă Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, unde i s-a întocmit fișă de semnalare BP1 (boală profesională1 – n.r.). Diagnosticul de „azbestoză BPOC cu crize de bronhospasm“ a fost pus de dr. Nina Ionovici și dr. Carmen Ecobici și confirmat de prof. univ. dr. Toma Ion. Fișa respectivă a fost transmisă către Direcția de Sănătate Publică (DSP) Dolj pe 18.08.2014. „Nu s-a încheiat procesul-verbal de confirmare sau infirmare a bolii profesionale. DSP spune că trebuie semnat procesul-verbal și de ITM, iar ITM spune că e de competența DSP. Fără semnătura ITM nu se poate trimite dosarul la București! Așa se tergiversează din anul 2014“, ne-a scris Alexandru Orăscu. „Timp de 20 de ani am inhalat pulberi de azbest. Pe atunci nu se știa că este cancerigen. Ani la rând, ne-au adus în fiecare dimineață patru-cinci saci cu fulgi de azbest și noi îi preparam cu apă, cu mâinile goale și fără mască de protecție. Târziu de tot ne-au dat echipamente de protecție. Din 2001 a fost scos azbestul prin lege“, a povestit Alexandru Orăscu. El a spus că dosarul său de boală profesională a ajuns la comisia de la București care dă verdictul, dar acesta a fost returnat la Dolj, pentru lipsa unei semnături.
Ce zice legea
Potrivit HG nr. 1.425/2006, la art. 151 se spune că după primirea fișei de semnalare BP1, medicul specialist de medicina muncii din cadrul direcției de sănătate publică județene cercetează în termen de șapte zile cauzele îmbolnăvirii profesionale. Numai că, în cazul lui Alexandru Orăscu, a durat aproximativ doi ani de când omul a transmis documentele medicale care îi atestă bolile și a cerut declararea ca boală profesională.
Potrivit Legii nr. 319/2006 actualizată în 2014, la art. 34, aliniatele (1) și (2), „(1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie și se face de către medicii din cadrul autorităților de sănătate publică teritorială și a municipiului București. (2) Cercetarea cauzelor îmbolnăvirilor profesionale, în vederea confirmării sau infirmării lor, precum și stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor îmbolnăviri se fac de către specialiștii autorităților de sănătate publică teritoriale, în colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de muncă“. Treaba ITM este să verifice condițiile tehnice de la unitățile la care lucrează persoana ce are înaintată fișă de boală profesională, pentru a evidenția dacă existau condiții pentru acele boli sau nu. În cazul lui Orăscu, solicitarea de efectuare a cercetărilor ce îi revin potrivit Legii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj a fost transmisă de DSP către ITM abia în ianuarie 2016.
Plimbat de la o instituție la alta
Alexandru Orăscu a cerut explicații la DSP privind dosarul său, dar a fost trimis la ITM, să ceară detalii de la inspectorii muncii. Întrebați de GdS de ce nu s-a finalizat dosarul lui Orăscu timp de aproape doi ani, reprezentanții DSP Dolj au răspuns: „Nu s-a putut începe şi finaliza ancheta bolii profesionale a domnului Orăscu Alexandru, respectiv cercetarea la locul de muncă conform normelor legale în vigoare, întrucât ITM Dolj, în mod nelegal, refuză constant colaborarea cu DSP Dolj. În lipsa prezenţei persoanei abilitate din cadrul ITM Dolj, nu se poate efectua cercetarea pentru a finaliza obiectiv declararea bolii de etiologie profesională“. Instituția amintește de procesul-verbal din Anexa 20 a hotărârii de guvern „la sfârşitul căruia se prevede ca fiind obligatorie semnătura inspectorului de muncă. Apreciem ca fiind strict necesară îndeplinirea acestei formalităţi, absenţa ei având efecte asupra valabilităţii procesului-verbal de cercetare boală profesională“.
ITM refuză să certifice o boală, pe motiv că nu are competență
ITM refuză să semneze un proces-verbal întocmit de DSP, care atestă boala omului, pe motiv că excede competențelor inspectorilor muncii, care sunt de profesie ingineri și nu pot certifica ei un diagnostic dat de medici de specialitate. De asemenea, ITM susține că DSP nu a comunicat instituției o copie a procesului-verbal care a fost transmis la București, fapt pentru care inspectorii de muncă nu știau că este vorba de diagnostic de azbestoză. Drept urmare, în perioada următoare, ITM Dolj va face încă o verificare la Electroputere pentru a cerceta dacă la vremea respectivă erau create condițiile de lucru pentru a se produce îmbolnăviri cu azbest în unitate. „În sensul art. 34 din Legea nr. 319/2006, coroborat cu prevederile HG nr. 1.425/2006, vă facem cunoscut că ITM Dolj a întocmit procese-verbale de control în unitățile vizate de apariția fișelor BP1 și este trimis punctul de vedere către DSP Dolj. De reținut că atâta timp cât ITM Dolj nu contestă diagnosticul medical al cazului, pe cale de consecință, inspectorii de muncă nu pot fi suspectați de rea-voință sau de lipsă de cooperare în vederea soluționării cazurilor de îmbolnăvire a subiecților. În urma unei vizite în SC Electroputere SA ne vom pronunța în mod clar dacă pe ruta profesională a lucrătorului Orăscu Alexandru s-a utilizat azbest și dacă au existat buletine de determinare a prezenței acestuia“, a precizat inspectorul-șef al ITM Dolj, Cătălin Mohora, într-un răspuns transmis la întrebările GdS.
„Cel care cercetează și semnează este medicul“
În legătură cu procesul-verbal ce trebuie transmis la Comisia de experți în medicina muncii, de la București, modelul acestuia este stabilit la Anexa 20 din HG nr. 1425/2006, însă ITM susține că formularul este prevăzut cu o rubrică în care se cere semnătura unui inspector de muncă pe un document care conține date strict medicale, rubrică ce nu își are rostul. ITM spune că, potrivit legii, angajatorul și inspectorul de muncă sunt „puși în cunoștință de recomandările făcute“. Mohora a accentuat că „cel care cercetează și semnează este medicul, angajatorul, respectiv inspectorul de muncă, fiind doar puși în cunoștință cu recomandările făcute, prin orice mijloc de comunicare“. El a mai declarat că instituția a sesizat la București neclaritatea legii privind colaborarea care trebuie să aibă loc între ITM și DSP, în cazul bolilor profesionale.
Autoritățile recunosc că legislația privind bolile profesionale este precară, interpretabilă și trebuie modificată. „DSP Dolj a sesizat Inspecţia Muncii Bucureşti, Comisia de Experți în Medicina Muncii București privind situația cu ITM Dolj, și a înaintat Ministerului Sănătății propuneri pentru modificarea legislației privind declararea bolilor profesionale“, se arată în răspunsul celor de la DSP către GdS.
Declararea bolilor profesionale a fost blocată, o perioadă, la DSP
Timp de mai multe luni, DSP Dolj a funcționat fără medic de medicina muncii, după ce medicul angajat la instituție a plecat în străinătate. Nici un dosar/fișă de boală profesională nu s-a putut lucra în Dolj în acea perioadă și nici nu s-au putut trimite dosarele la București, la Comisia de Experți de Medicina Muncii. Purtătorul de cuvânt al DSP Dolj, Ștefan Popescu, a confirmat că, în urmă cu mai bine de un an, instituția nu a avut timp de trei-patru luni medic de medicina muncii, dar a precizat că în acel interval s-a scos postul la concurs și nu s-a ocupat, pe motiv că „nu s-a înscris nimeni la concurs“. Ulterior, fostul medic de medicina muncii a revenit la DSP.
