Magistrații Curții de Apel Craiova au respins, luni, plângerea formulată împotriva unei rezoluții date de procurorii DNA în rechizitoriul prin care au dispus trimiterea în judecată a fostului edil al municipiului Craiova, Antonie Solomon, dar și a Nicoletei Miulescu, secretara primăriei, și a unei foste consiliere juridice. Cei trei au fost acuzați că, în 2007, ar fi retrocedat ilegal unei femei din Târgu Jiu o clădire de 300 de metri pătrați și un teren de 1.300 de metri pătrați din curtea Spitalului „Filantropia“. Fiica moștenitoarei a încercat să demonstreze, fără succes însă, că mama sa (decedată în august 2012) nu i-a cunoscut pe cei trei inculpați, așa că nu se putea face vinovată de comiterea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție anunțau în decembrie 2014 trimiterea în judecată într-un dosar de corupție a trei inculpați – Antonie Solomon, fostul primar al municipiului Craiova, Nicoleta Miulescu, secretara primăriei, și Liana Grigorie, fost consilier juridic al Primăriei Craiova. Toți trei au fost acuzați de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că, în cursul anului 2007, „inculpatul Solomon Antonie, în calitate de primar al municipiului Craiova și preşedinte al comisiei de aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001, împreună cu cele două inculpate, și-au exercitat în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu cu prilejul emiterii unei dispoziţii de restituire în natură a unui imobil compus din teren în suprafaţă de 1.310 mp şi clădire în suprafaţă de 330 mp, situat în municipiul Craiova“. Este vorba de o clădire de pe bulevardul Nicolae Titulescu, în care a funcționat în anii ‘50 Casa Copilului. Dispoziția a fost întocmită de Liana Grigorie, „fără a ţine seama că actele prezentate de persoana notificatoare nu cuprindeau motivele de fapt pe care se întemeiază cererile de restituire şi erau contradictorii, întrucât prezentau aspecte diferite, nefiind apte să demonstreze calitatea de moştenitor legal sau testamentar al acesteia“, au mai reținut anchetatorii. Mai mult, aceeași Liana Grigorie ar fi atestat în mod neadevărat că imobilul a fost naţionalizat în baza Decretului nr. 92/1950, deşi fusese donat statului printr-un act autentic. În plus, imobilul revendicat de Gabriela Cîmpeanu nu aparținuse tatălui ei, ci fratelui acestuia. Paguba produsă Primăriei Craiova a fost calculată la aproximativ 660.000 de euro, sumă cu care imobilul a fost vândut de așa-zisa moștenitoare unei societăți comerciale din Craiova.
Procurorii au descoperit că din această sumă de bani, Gabriela Cîmpeanu și fiica sa, Mihaela Cernăzeanu, au cumpărat cu suma de 620.000 de lei două imobile în Târgu Jiu, un imobil de 80.000 de euro în Bucureşti, un Peugeot 308 și două VW Jeta. Alți 670.309 lei au ajuns în contul unui avocat. Dosarul în care cei trei inculpați sunt acuzați de fapte de corupție este pe rolul Curții de Apel Craiova, următorul termen fiind stabilit pentru data de 12 septembrie.
Fiica moștenitoarei Cîmpeanu i-a „albit“ pe inculpați
După trimiterea în judecată a celor trei inculpați, Mihaela Cernăzeanu, beneficiara averii cumpărate cu banii obținuți din vânzarea clădirii retrocedate, a formulat la Curtea de Apel Craiova o plângere împotriva unei rezoluții dată de procurorii anticorupție. Aceștia din urmă au dispus clasarea cauzei privind comiterea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu față de Mihaela Cernăzeanu, reținând că femeia a decedat înaintea începerii urmăririi penale. În schimb, Mihaela Cernăzeanu a susținut că procurorul ar fi trebuit să dispună clasarea cauzei față de mama sa, reținând că fapta penală nu a existat.
Mihaela Cernăzeanu a susținut că mama sa „a fost în imposibilitatea obiectivă să comită fapta de instigare întrucât nu i-a cunoscut pe inculpați și nu a luat niciodată legătura cu aceștia, nici anterior și nici ulterior emiterii dispoziției nr. 14851/19.07.2007 de către primarul municipiului Craiova, respectiv inculpatul Antonie Solomon“, după cum se arată în plângerea depusă la instanță.
În final, aceeași Mihaela Cernăzeanu a explicat că, „de altfel, încadrarea corectă a faptei săvârșită de aceștia (cei trei inculpați din dosar – n.r.) nu poate fi decât, eventual, de neglijență în serviciu și nu de abuz în serviciu“.
Luni, Curtea de Apel Craiova a hotărât să respingă ca nefondată plângerea formulată de petenta Mihaela Cernăzeanu. Aceasta din urmă este parte responsabilă civilmente în dosarul în care au fost deferiți justiției cei trei inculpați, iar Primăria Craiova s-a constituit parte civilă.
Aldezir Marin
