Ultimul raport al INS trage semnale de alarmă în ceea ce privește condițiile de viață ale oamenilor: 60% din locuințele din mediul rural nu au baie în casă; o casă din șapte are probleme grave (deteriorarea pereților, podelelor, tocurilor de la ferestre, igrasie etc.). Doar 60% din locuitorii Olteniei își achită facturile la timp. Rata sărăciei relative în Oltenia este de 29,7%, fiind a treia regiune pe țară ca procent al sărăciei.
În timp ce România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană anul acesta, populația trăiește din ce în ce mai greu, iar rata sărăciei relative pe total țară este mai mare chiar decât cea măsurată în anul aderării României la UE. Potrivit ultimului studiu publicat zilele trecute de Institutul Național de Statistică (INS), rata sărăciei relative pe țară era în 2007 de 24,8%, în 2013 a scăzut la 22,4%, iar în 2014 a urcat la 25,4%. În regiunea Sud-Vest Oltenia, procentul de sărăcie relativă era în 2007 de 36,3%, a scăzut în 2013 la 30,1%, iar în 2014 s-a ameliorat ușor la 29,7%. Totuși, cu acest procent, Oltenia (județele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea) rămâne una dintre cele mai sărace regiuni ale țării. Doar două regiuni mai au o rată relativă a sărăciei mai mare decât Oltenia, respectiv regiunea Nord-Est (județele Bacău, Neamț, Suceava) – 35,6% și Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea) – 33,3%. La polul opus, regiunile cele mai bogate sunt regiunea București-Ilfov – cu 5,5% rată a sărăciei relative, Centru (Transilvania) – cu 20% și Nord-Vest (județele Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj) – cu 21,9%.
Rata sărăciei relative se definește ca fiind ponderea persoanelor sărace în totalul populației. „Se consideră sărace persoanele din gospodăriile care au un venit disponibil pe adult-echivalent (inclusiv sau exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii) mai mic decât nivelul pragului de sărăcie“, se arată în metodologia de calcul, transmisă GdS de către Direcția Județeană de Statistică Dolj.
Probleme grave cu locuințele românilor
Cele mai multe locuințe au fost construite în perioada 1971-1990. În mediul rural există multe locuințe vechi, construite înainte de 1971 (42,2% din total), deci sunt mai vechi de 45 de ani. Foarte mulți cetățeni locuiesc în case deteriorate. Studiul INS realizat în 2015 și publicat zilele trecute, intitulat „Condiții de viață ale populației din România în 2015“, relevă faptul că cele mai multe probleme grave pe care le au locuințele sunt legate de deteriorarea pereților, igrasie și alte condiții improprii unei vieți decente. „Aproape o gospodărie din șapte se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind locuința. Printre cele mai frecvente probleme care afectează calitatea locuirii se află cele privind deteriorarea pereților, podelelor, tocurilor de ferestre (59,5% din totalul gospodăriilor care reclamă existenţa unor probleme ale locuinței) și igrasia sau fundația casei (48,7%)“, se arată în studiul INS.
În Oltenia, în mediul rural sunt multe case părăsite. Pe lângă îmbătrânirea populației, la sate se observă o constantă depopulare și deteriorare a locuințelor.
61,3% din gospodăriile din mediul rural nu au baie în casă
În anul 2015, pe total, ponderea gospodăriilor dotate cu baie sau duş a fost de 68,7%, iar a celor cu grup sanitar de 67,1%, arată studiul INS. Ca atare, „aproape 40% din gospodăriile rurale beneficiază de avantajele oferite de existenţa unei băi și a grupului sanitar în interiorul locuinței. Altfel spus, 60% din locuințele din mediul rural nu au baie în casă“, relevă situația de la Statistică.
Anul trecut, institutul european de statistică Eurostat arăta că românii sunt săracii Europei și că regiunea Olteniei este singura din Europa cu cel mai mare procent de locuințe care nu au WC în casă.
46,6% din gospodării suportă greu cheltuielile curente ale vieții
Aproape jumătate din gospodării (46,6%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieții, iar dacă se iau în considerare și cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 85,2% din totalul gospodăriilor.
Potrivit INS, 67,8% din gospodării își plătesc cheltuielile la timp, iar 32,2% din gospodării au întârzieri la plata unor cheltuieli, dintre care 53,3% cu întreținerea locuinței (apă, gaz, căldură), 54,6% (energie electrică, abonament radio), abonament telefonic 34,1%, rate la împrumuturi (9,1%). În regiunea Sud-Vest Oltenia, 60,1% își plătesc cheltuielile la timp, iar 39,9% au întârzieri la plata facturilor. Oltenii sunt printre locuitorii țării care nu pot face față cheltuielilor lunare. În Sud-Est își plătesc facturile la timp 58% dintre locuitori, în Vest – 77,9%, iar în Centru – 75,7%. Populația susține că are întârzieri la plata facturilor (în special a cheltuielilor cu utilitățile) din cauza lipsei resurselor financiare.
Tot mai multe case au computere
În legătură cu dotarea locuințelor cu bunuri de folosință îndelungată, INS a concluzionat că „pe lângă aparatura precum aragaz, frigider, combină frigorifică, mașină de spălat rufe, aspirator de praf, telefon fix, televizor color – bunuri intrate de mult timp în dotarea curentă a majorității gospodăriilor – devin tot mai răspândite computerele (50,3% din totalul gospodăriilor) și autoturismele (35,5%)“. Gospodăriile în care există persoane salariate dețin computere în proporție de 79,3% și autoturisme în proporție de 56,0%.
De asemenea, foarte mulți români au telefon (mobil sau fix) – 90,5% din total, respectiv televizor color – 98,3% din total, iar mașină de spălat rufe au 84,7%.
