Banii înclină balanța justiției?

Pe fondul refuzului guvernului de a elimina nivelurile diferite de salarizare pentru aceeași funcție din Justiție, magistrații au început protestele și cer demisia ministrului Raluca Prună. Printre primele instanțe care au trecut la proteste se numără Tribunalul Dolj și Judecătoria Craiova, dar și instanțe din Olt și Vâlcea. Cum s-a ajuns la această situație și ce ar însemna creșterile salariale ale magistraților? Răspunsul la aceste întrebări se găsește în cele scrise mai jos.

Să vedem cum a început totul și cum au ajuns magistrații la proteste. Prin OUG nr. 20/2016, guvernul a modificat OUG nr. 57/2015, care prevedea că, în anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul plătit din fonduri publice (care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii) se menține la nivelul lunii decembrie 2015. Prin OUG nr. 20/2016 s-a introdus un nou articol care prevede că, începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care are salariul de bază mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad sau vechime în funcţie, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
Cu alte cuvinte, OUG nr. 20/2016 avea rolul de a elimina nivelurile diferite de salarizare pentru aceeași funcție, în cadrul aceleiași instituții.
Deși în Anexele 1 și 2 ale OUG nr. 20/2016 a fost cuprins numai personalul din Sănătate și Educație, magistrații au ajuns la concluzia că aceste prevederi trebuie să li se aplice și lor pentru a fi eliminate diferențele din sistemul de justiție. OUG nr. 20/2016 a intrat în vigoare pe 9 iunie și trebuia să se aplice începând cu luna august, urmând ca întreaga grilă de salarizare să fie aplicată din decembrie 2017.
Văzând că magistrații insistă să fie incluși în prevederile OUG nr. 20/2016, guvernul a hotărât să aducă clarificări acestei ordonanțe, așa că a emis alta, cea cu nr. 43/2016 (în vigoare de pe 31 august), prin care a exclus magistrații din aplicarea OUG nr. 20/2016. De asemenea, au fost excluse și hotărârile judecătoreşti din sistemul de referinţă pentru stabilirea celei mai mari indemnizaţii. Dar ce însemna în bani eliminarea diferențelor salariale din sistemul de justiție? Tot pe 31 august, ministrul muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că OUG nr. 20/2016 privind salarizarea bugetarilor nu se aplică și magistraților și a subliniat că ar fi fost vorba de o creștere cu 18% a salariilor acestora. „Mie mi se pare că sunt lucruri mult mai importante în acest moment pe care trebuie să ne concentrăm în sectorul de justiție decât acela de a cere, în condițiile în care, practic, pentru asistenți sociali sau administrație publică locală noi avem dificultate în a acorda 100 – 200 de lei peste salariul minim. Faceți singuri calculele ce înseamnă 18% la salarii care sunt peste 10.000 de lei“, a afirmat Dragoș Pîslaru, citat de Hotnews.

Unii procurori s-au ales cu salarii mai mari, judecătorii au „luat foc“

Ce s-a întâmplat între timp? Asociațiile magistraților au început să trimită scrisori și solicitări guvernului, iar procurorul general, Augustin Lazăr, a emis ordine de salarizare care au adus la același nivel salariile procurorilor aflați în funcții similare. În schimb, Ministerul Justiției nu a aplicat prevederile OUG nr. 20/2016 și pentru judecători.
Pe 23 august, Asociația Magistraților din România (AMR) și Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) au trimis o scrisoare ministrului justiției prin care cereau „aplicarea de îndată a dispozițiilor OUG nr. 20/2016, în vederea egalizării drepturilor salariale ale judecătorilor și procurorilor, în prezent discriminați prin acordarea unor salarii diferite, deși se află în condiții similare de muncă“.
Cu această ocazie, magistrații și-au amintit de Legea nr. 304/2004, care prevedea că, începând cu 1 ianuarie 2008, gestionarea instanțelor va trece de la Ministerul Justiției la Înalta Curte. Această prevedere nu a intrat însă în vigoare, termenul de 1 ianuarie 2008 fiind amânat succesiv prin mai multe acte normative. De asemenea, magistrații au criticat faptul că procurorii DNA și judecătorii de la Înalta Curte au autonomie financiară, iar instanțele de judecată sunt dependente financiar de Ministerul Justiției. Tot pe 23 august, Consiliul Superior al Magistraturii a „hotărât“ că dispoziţiile OUG nr. 20/2016 sunt aplicabile şi în Justiţie.
Ulterior, pe 31 august, asociațiile de magistrați i-au solicitat premierului Dacian Cioloș să nu modifice OUG nr. 20/2016, ci să aplice actul normativ în forma în care a fost adoptat inițial.

Memorandumul magistraților

Mai departe, pe 8 septembrie, asociațiile magistraților au trimis instanțelor și parchetelor din țară un memorandum care cuprinde 17 măsuri pentru a fi aprobat în Adunările Generale. Printre acestea enumerăm: eliminarea factorului politic din numirile în funcțiile de conducere din Ministerul Public, înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială, preluarea bugetului instanțelor de către Înalta Curte sau adoptarea unei proceduri de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Ieri, UNJR a anunțat că memorandumul a fost adoptat de aproape 60 de instanțe și peste 20 de parchete, iar „unele instanțe au decis să adopte și alte forme de protest, cum ar fi amânarea cauzelor care nu sunt urgente sau protest cu banderole, însă majoritatea au decis prorogarea adoptării unor forme similare de protest în funcție de răspunsul oferit de celelalte puteri, în special de guvern, la solicitările magistraților“.
UNJR a mai precizat că o parte din instanțe au votat pentru demisia ministrului justiției, Raluca Prună.

Instanțele din Craiova, printre primele la protest

Una dintre primele instanțe care a hotărât să protesteze împotriva deciziilor luate de guvern este Tribunalul Dolj. Astfel, pe 7 septembrie, Tribunalul Dolj a cerut, printre altele, ca guvernul să aplice hotărârile Înaltei Curți, să emită acte normative doar cu respectarea normelor constituționale, să pună în executare hotărârile judecătorești, dar și sesizarea Avocatului Poporului în legătură cu OUG nr. 43/2016 și demisia ministrului justiției. Începând cu 12 septembrie, magistrații de la Tribunalul Dolj judecă doar cauzele urgente.
O zi mai târziu, pe 8 septembrie, Judecătoria Craiova s-a alăturat protestului, precizând că, în perioada 8-16 septembrie, judecătorii vor purta banderole albe pe mâna stângă, iar după 16 septembrie vor judeca numai cauzele urgente.
Ce înseamnă cauze urgente? De exemplu, în materie penală este vorba de propuneri de arestare preventivă, modificarea controlului judiciar, menținerea sau înlocuirea unor astfel de măsuri preventive sau cereri de eliberare condiționată. În materie civilă se judecă, printre altele, contestaţia la executare, învestirea cu formulă executorie, încuviinţare de executare silită, sechestrul asigurător, iar în materie de minori și familie se judecă dosarele de adopţie, dosarele de plasament, ordin de protecție sau pensie de întreţinere.

Cât câștigă magistrații „discriminați prin acordarea unor salarii diferite“

Plecând de la declarațiile ministrului muncii, GdS a încercat să afle cât câștigă în prezent judecătorii și procurorii de la diferite instanțe și parchete. Astfel, potrivit ultimelor declarații de avere, un judecător de la Secția a II-a Civil a Tribunalului Dolj a avut un venit anulat de 177.251 de lei, adică 14.770 de lei pe lună. O judecătoare de la Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale de la aceeași instanță a câștigat anual suma totală de 156.206 lei, iar cam același venit – 151.487 lei – a avut și un judecător de la Secția Penală a Tribunalului Dolj. De asemenea, o judecătoare de la Secția Penală a Judecătoriei Craiova a avut un venit anual de 75.878 de lei, iar altă magistrată a câștigat anual 70.753 de lei.
În schimb, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a obținut din „activitatea profesională“, după cum a precizat în declarația de avere, un venit anual de 213.671 de lei, ceea ce înseamnă 17.805 lei pe lună. Alt procuror de la aceeași unitate de parchet a câștigat într-un an 219.526 de lei.
Spre comparație, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova câștigă ceva mai puțin decât colegii lor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. De exemplu, un procuror a avut anual un venit de 121.290 de lei, iar un altul 159.888 lei.
Veniturile sunt ceva mai bune pentru procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De exemplu, un procuror a avut venituri salariale anuale de 231.078 de lei, iar altul a câștigat anual suma de 327.087, reprezentând drepturi salariale plus restanțe, după cum a precizat în declarația de avere. Alt procuror, de la același parchet, a câștigat însă numai 163.974 de lei pe an.

Protestul judecătorilor de la Tribunalul Dolj

Ieri, la Tribunalul Dolj, după cum se anunțase, se judecau numai cauzele urgente. Persoanele care își caută dreptatea în sălile de judecată au explicat pentru GdS că nu știau încă dacă vor avea parte de o amânare sau li se vor judeca procesele. „Este un anunţ pe uşă în care se precizează că judecătorii sunt în grevă. Încă aştept să văd dacă se amână şi când anume se reprogramează. Dacă cer salarii mai mari, această revendicare nu este fondată. Salariile din justiţie sunt enorme, şi chiar dacă în unele secţii se munceşte, în general nu cred că se justifică banii din cauza multor hotărâri subiective şi superficiale. Mă confrunt cu asemenea lucruri din 1992. Vă daţi seama, 25 de ani, o viaţă de om“, a declarat Ionel Rădoi, care avea termen în proces marți, la Tribunalul Dolj.
Un avocat care avea termen într-un dosar a fost lămurit atunci când a ajuns în sala de judecată. „Nu s-a judecat procesul pe care îl aveam. Există un protest, se dau termene şi nu se dispune nimic în cauze. Se amână procesul fără nici un fel de altă discuţie“, a declarat Dănuţ Cega, avocat. O craioveancă a avut însă ceva mai mult noroc. „Completul la care am fost eu a judecat dosarele. Am avut un proces cu litigii de muncă. Unele complete au amânat cauzele şi au soluţionat doar cauzele urgente“, a explicat o femeie ce tocmai ieşise din Tribunalul Dolj.

Magistraţi cu banderole albe la Tribunal

Magistrații gorjeni s-au alăturat marți protestului organizat de mai multe instanțe şi au intrat în grevă. Judecătorii au fost prezenţi în sălile de judecată, purtând banderole albe, și au susținut că vor întrerupe complet activitatea, dacă cererile lor nu vor fi luate în seamnă de conducerea Ministerului Justiției. Mai exact, judecătorii gorjeni au explicat că nu sunt de acord cu politica salarială promovată de ministrul justiției și cer demisia acestuia. Mai mult, reprezentanții magistraților amenință că nu vor mai judeca dosarele şi astfel se va ajunge la un blocaj al activităţii instanţelor de judecată: „Dacă nu se vor rezolva lucrurile, vom recurge la măsuri drastice“, a anunțat purtătorul de cuvânt al Tribunalului Gorj, Cristina Celea.
De asemenea, judecătorii de la Tribunalul Mehedinți au anunțat că au declanșat protestul începând de luni, 12 septembrie, ca și colegii lor de la Tribunalul Vâlcea.
În schimb, magistrații de la Judecătoria Slatina au anunțat că, în perioada 13 – 16 septembrie, vor purta banderole albe pe braț în sălile de judecată. Începând cu 19 septembrie, ca și colegii lor de la Judecătoria Craiova, vor judeca numai cauzele urgente.