Autostrada Craiova-Pitești, încă o promisiune

Deși ministrul transporturilor a anunțat, ieri, la Craiova că în noiembrie începe licitația pentru autostrada Craiova-Pitești (pentru studiu de fezabilitate și proiect tehnic), în acest moment nu se cunosc clar sursele de finanțare, dar guvernanții promit că obiectivul se va finanța din fonduri europene pe POIM. În cadrul unei mese rotunde organizate de Ford și ACAROM la Craiova, același ministru a anunțat demararea licitațiilor pentru centurile Balșului și Slatinei, ce vor avea termene de finalizare de doi ani. Acestea vor fi parte a autostrăzii și vor fi realizate de CNADNR cu bani de la stat. 

Ford România și Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) au găzduit, ieri, în incinta fabricii Ford de la Craiova, o dezbatere cu tema „Infrastructura de transport, principala provocare a industriei auto“. La eveniment au participat vicepremierul, Costin Grigore Borc, ministrul transporturilor, Sorin Bușe, ministrul finanțelor publice, Anca Dana Dragu, precum și ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, Hans Klemm, alături de autorități locale, furnizori de componente auto, dar și alți jucători importanți ai industriei de profil. Obiectivul întâlnirii a fost acela de a identifica soluții pentru infrastructura de transport deficitară din zona de sud a țării, au informat reprezentanții Ford.

Din ce bani se finanțează autostrada Craiova-Pitești

Ministrul transporturilor, Sorin Bușe, a anunțat, la finalul dezbaterilor cu Ford și ACAROM, că demarează procedurile pentru autostrada Craiova-Pitești chiar în acest an: „Îmi face plăcere să confirm astăzi că licitația pentru autostrada Pitești-Craiova va fi lansată pe 1 noiembrie și prevedem ca această autostradă să fie finalizată, conform Master Planului, în 2020“.
Pe lista cu proiectele de autostrăzi din Master Planul de Transport pentru perioada 2014-2036, care a fost aprobat miercuri de guvern, figurează și Craiova-Pitești, la poziția 7, cu o valoare estimată de 899 de milioane de euro, pe o lungime de 124 km, iar perioada de implementare ar fi 2017-2020. Nu este precizată în Master Plan sursa exactă de finanțare. La o anexă a Master Planului, existentă pe site-ul guvernului, se arată că autostrada s-ar putea realiza „în parteneriat public privat (PPP) sau din alte surse de finanțare“. Întrebat de GdS din ce surse de finanțare se va face autostrada Craiova-Pitești, ministrul Bușe a precizat succint: „din fonduri europene“, fără a detalia. Aceeași întrebare i-a fost adresată și vicepremierului Costin Borc. Acesta a răspuns că se va finanța „din fonduri structurale“.

Se renunță la parteneriatul public-privat

Până acum nu s-a găsit un investitor care să realizeze proiectul. GdS a adresat recent o serie de întrebări la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) legate de autostrada Craiova-Pitești, însă la începutul lunii septembrie lucrurile erau neclare în privința finanțării importantei artere rutiere din sudul țării. Iată ce au răspuns zilele trecute reprezentanții CNADNR, la solicitarea GdS: „În prezent se desfășoară etapa de dialog în cadrul procedurii de dialog competitiv pentru atribuirea contractului de Concesiune de lucrări publice – proiectarea, construirea, finanțarea, operarea și întreținerea Drum Expres/Autostrada Craiova – Pitești, km 0+000 – km 121+185. Valoarea estimată a contractului de concesiune este de 7.271.803.000 lei, fără TVA“, a precizat CNADNR, în răspunsul transmis GdS săptămâna trecută.
În SEAP, licitația pentru concesiunea lucrărilor publice figurează ca fiind «în desfășurare», fiind începută procedura din martie 2013.
Ulterior declarației făcute de ministrul Bușe la Craiova, biroul de presă al Ministerului Transporturilor a precizat, pentru GdS, că ministerul renunță la varianta realizării autostrăzii Craiova-Pitești prin concesionare, deci în varianta PPP, și că obiectivul rutier s-ar putea realiza din fonduri europene, pe Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

Centurile ocolitoare pentru Balș și Slatina, cu prioritate

Există interes din partea industriașilor și pentru centurile ocolitoare ale Balașului și Slatinei, precum și pentru modernizarea căilor ferate. Conform studiilor interne realizate de Ford, „îmbunătățirea transportului rutier prin construcția de șosele de centură în Balș și Slatina ar reduce timpul de transport cu trei ore, în timp ce îmbunătățirea rețelei feroviare ar duce la economisirea a 15 ore. Este important de știut că viteza medie pe tronsonul feroviar Duisburg-Curtici este de 50 km/h pe o distanță de 1.560 de km, în timp ce viteza medie pe tronsonul Nădlac-Craiova este de 13 km/h pe o distanță de numai 450 km“.
Cele două centuri de ocolire ar putea fi realizate de urgență, ca parte a viitoarei autostrăzi. Ministrul Bușe a precizat: „De asemenea, răspunzând nevoilor Ford, o să anticipăm lucrările la centurile ocolitoare Balș și Slatina, care o să facă parte din o porțiune de autostradă. La centura Balș, licitația va începe pe 1 noiembrie. Interesant este că CNADNR-ul și-a asumat această lucrare în regie proprie și, din acest motiv, va fi terminată într-un timp record de doi ani. Centura Slatina este ceva mai complicată din cauza podului peste Olt. Licitația va începe pe 1 noiembrie, iar lucrarea va fi finalizată în 2019“. El a mai spus că se vor face investiții în ameliorarea stării structurii feroviare și că se analizează posibilitatea creării unui punct multimodal la Ișalnița. Este vorba despre conexiuni între calea rutieră și cea feroviară. Ministrul a promis reabilitări ale sistemului feroviar de la Curtici la Craiova, în termen de două luni.
Pe „Lista de proiecte de modernizare căi ferate“ a variantei de Master Plan afișate ieri pe site-ul guvernului, la poziția nr. 12, figurează București-Craiova, cu o valoare estimată de 836 de milioane de euro, pe o lungime de 209 km, iar perioada de implementare este 2021-2025. Nici în acest caz nu sunt clare sursele de finanțare.

Ambasadorul SUA salută aprobarea Master Planului de Transport

Ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, a precizat că din discuțiile cu investitori americani și chiar români a reieșit că pentru aceștia există trei impedimente să investească în România. Un impediment ar fi birocrația, calitatea guvernării și accesul la capital. Hans Klemm a mai spus că este îmbucurător faptul că „guvernul Cioloș a făcut pași importanți pentru îmbunătățirea climatului de afaceri“, că lucrează pentru reducerea birocrației, pentru stabilitate guvernamentală, pentru transparență, pentru consultarea mediului de afaceri. Alt impediment ar fi accesul la personal calificat.
„Al treilea obstacol în a investi, pe care companiile mi l-au comunicat, este calitatea infrastructurii, nu doar aici, în Craiova, ci și în Iași, de exemplu. Iar pentru companii mari cum este Ford, transportul este un impediment major pentru potențialele operațiuni foarte mari pe care Ford le-ar avea aici, în Craiova. (…) Felicit guvernul pentru că a aprobat ieri Master Planul de Transport!“, a precizat Hans Klemm, care a mai venit la Ford și cu alte ocazii, pentru a face lobby pe lângă autoritățile guvernamentale în construirea autostrăzii Craiova-Pitești.

Ford și guvernul negociază de câteva luni

Vicepremierul Costin Borc a precizat că întâlnirea de ieri, de la Ford, „este rezultatul unor discuții care au început în urmă cu câteva luni, când s-a anunțat construcția unui nou model și continuarea producției la Ford, începând din toamna anului 2017. Și atunci s-a pus problema cum se poate realiza un ecosistem în jurul acestei uzine, cum putem favoriza furnizorii locali. Ne-am întâlnit astăzi aici cu producătorii de la Ford și Dacia și ei au nevoie de o infrastructură serioasă, dar și de furnizori locali“.

Directorul general al Ford România, John Oldham, a menționat că este necesară îmbunătățirea infrastructurii rutiere, precum și a celei feroviare în ideea că la ora actuală sunt transportate săptămânal 150 de vehicule cu tiruri, pe calea rutieră, iar din ultima parte a anului 2017 ar urma să fie transportate pe căile rutiere 300 de autovehicule, tot cu tirurile. În prezent, 20% din producția Ford de la Craiova este transportată pe stradă, iar restul pe calea ferată. De la Constanța, motoarele și mașinile fabricate la Craiova ajung pe cale maritimă în Occident. John Oldham a refuzat să dezvăluie care va fi volumul de producție al noului vehicul EcoSport în uzina craioveană.

Președintele ACAROM, Constantin Stroe, fost director general al uzinelor Dacia, a precizat că este de salutat faptul că trei miniștri au răspuns la solicitarea industriașilor de a lua parte la o dezbatere pe teme de infrastructură, dar a punctat că guvernanții trebuie să se țină de termenele date ieri la Craiova, în privința îmbunătățirii infrastructurii rutiere și feroviare.

Drumurile expres mai au de așteptat

La categoria „Listă de proiecte drumuri expres”, în Master Planul afișat ieri pe site-ul guvernului, figurează și București-Craiova (cel mai probabil ruta prin Alexandria), cu o lungime de 195 km și cu o valoare estimată de 764 de milioane de euro. Perioada de implementare este 2026-2031.
În Master Planul de Transport mai apare un proiect de drum expres în Oltenia, Craiova-Drobeta Turnu Severin, cu o lungime de 104 km. Intervalul de timp în care se va realiza este tot unul îndepărtat, respectiv 2021-2032.