Dosarul în care primarul Craiovei este acuzat de DNA de luare de mită și spălare de bani în campania electorală din 2012 și pentru renovarea fațadei mai multor blocuri din Centrul Istoric se anunță unul furtunos. Judecătorul de cameră preliminară, Ioana Șipoteanu, de la Tribunalul București, a decis marți să excludă din rechizitoriul procurorilor mai multe declarații ale martorilor și o înregistrare ambientală și a constatat nulitatea relativă a actelor de urmărire penală împotriva Olguței Vasilescu, precum și faptul că acesteia i s-a încălcat dreptul la apărare. O parte a opiniei publice a interpretat decizia judecătoarei ca fiind punctul final al procesului și o confirmare a faptului că dosarul DNA este unul „subțire“. Trebuie spus, însă, din capul locului, că Tribunalul București nu a anulat procesul intentat de DNA primarului Craiovei, ci le-a cerut procurorilor să repare greșelile din dosar, dacă este posibil, și să decidă dacă merg mai departe cu dosarul sau refac ancheta. Decizii similare s-au luat și în alte dosare, cum ar fi Colectiv, terenul de la Nana, fostul șef al BCCO Alba sau Sorin Oprescu. Marea diferență față de acestea este că judecătorul încă nu a restituit dosarul procurorului, ci i-a cerut să repare greșelile în termen de cinci zile. Camera preliminară este filtrul de control al instanței înainte de începerea efectivă a judecății pe fond.
Înainte de începerea judecății oricărui dosar penal, rechizitoriul întocmit de procurorii este supus filtrului judecătorului de cameră preliminară care verifică legalitatea probelor strânse sau dacă procurorii au respectat prevederile Codului de Procedură Penală. În dosarul în care Olguța Vasilescu a fost trimisă în judecată alături de Radu Preda și Daniela Popescu, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București a decis marți următoarele: „Admite în parte cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Preda Radu Cosmin, Popescu Elena Daniela şi Vasilescu Lia Olguța. În baza art.345 alin.2 Cpp rap.la art.328 alin.1 Cpp constată neregularitatea actului de sesizare a instanţei în ceea ce priveşte stabilirea obiectului şi limitelor judecăţii cu referire la inculpaţii Preda Radu Cosmin şi Popescu Elena Daniela. În baza art. 345 alin. 2 Cpp rap. la art. 282 alin.1 Cpp şi art.102 alin. 3 Cpp, cu ref. la art. 6 din CEDO constată nulitatea relativă a actelor de urmărire penală privind pe inculpata Vasilescu Lia Olguța, prin încălcarea dreptului acesteia la apărare. Exclude actele de urmărire penală efectuate de ofiţerii de poliţie judiciară fără a avea delegarea procurorului de caz şi anume: declaraţiile martorilor Selavartea Constantin, Vlăsceanu Ion, Miereanu Gabriela şi denunţul (declaraţie) formulat de Pârvulescu Ionuţ Cosmin (fost purtător de cuvânt al Primăriei Craiova – n.r.) la data de 7.03.2016. Exclude proba constând în interceptarea convorbirii ambientale dintre Vlăsceanu Ion şi Părvulescu Ionuţ din data de 19.02.2016, aceasta fiind obţinută în mod nelegal. Încheierea motivată se va comunica procurorului care, în termen de 5 zile de la comunicare, trebuie să înştiinţeze judecătorul de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei“. Ce prevăd articolele menționate de judecătoare? Articolul 345, alin 2 din Codul de Procedură Penală spune următoarele: „În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare, în cazul în care sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, încheierea se comunică de îndată Parchetului care a emis rechizitoriul“. Mai departe, articolul 328, alineatul 1 vorbește despre cuprinsul unui rechizitoriu: „Rechizitoriul se limitează la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta reţinută în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare (…) dispoziţia de trimitere în judecată, precum şi alte menţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei(…)“. Iată ce spun articolele pe baza cărora judecătoarea a constatat nulitatea relativă a actelor de urmărire penală împotriva Olguței Vasilescu: „Încălcarea oricăror dispoziţii legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus o vătămare drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului(art 282, alin1)“, „Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei (art 102, alin 3)“. De asemenea, articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului spune că „orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil (…) orice acuzat are, mai ales, dreptul să fie informat în termenul cel mai scurt (…) în mod amănunțit despre natura și cauza acuzației aduse împotriva sa, să dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale (…) să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării“.
O parte din probe, eliminate, celelalte sunt valabile
Ce se va întâmpla în acest dosar după decizia de marți a Tribunalului București? Va merge la judecată cu rechizitoriul în forma actuală, cu unele probe considerate a fi ilegal obținute sau se va întoarce la procuror pentru refacerea lui? Aici sunt două variante, ambele prevăzute de Codul de Procedură Penală. DNA poate susține că rechizitoriul este corect întocmit în integralitate și să conteste la Curtea de Apel București încheierea de la Tribunalul București, iar semnale sunt că așa va proceda. Potrivit articolului 347, „în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul şi inculpatul pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor (…) Contestaţia se judecă de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară (Curtea de Apel București – n.r.) celei sesizate“. Cea de-a doua variantă ar fi ca DNA să fie de acord cu judecătorul că a greșit și să încerce să remedieze erorile. În multe cazuri, respectivele erori se referă la lipsa unor date complete sau nerespectarea unor proceduri tehnice. Procurorul are la dispoziție cinci zile de la comunicarea încheierii să remedieze „neregularitățile actului de sesizare“ și să comunice judecătorului de cameră preliminară (de la Tribunalul București în acest caz – n.r.) dacă „menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei“. În ce punct al procedurii penale se află dosarul primarului Craiovei? Cu siguranță, nu în stadiul de a fi restituit procurorului. Potrivit articolului 346, „judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la Parchet dacă: a) rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut (cinci zile – n.r.), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii; b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; c) procurorul solicită restituirea cauzei (…) ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleaşi dispoziţii (…) În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularităţi ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancţionat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecăţii. Probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei“. După cum se observă, Tribunalul București a eliminat doar o parte din probele din dosar, iar dacă decizia rămâne definitivă, ele nu vor putea fi folosite în procesul pe fond, deci DNA va trebui să se mulțumească cu celelalte dovezi considerate legal obținute. Pentru ca lucrurile să fie și mai clare, trebuie reamintit că dosarul tratează două momente distincte: campania electorală din 2012 și renovarea fațadelor blocurilor din 2014. Potrivit surselor GdS, trei dintre cele patru declarații eliminate de judecător ca fiind ilegal obținute au legătură cu anul 2012. Ar fi vorba despre declarațiile lui Constantin Selavartea, Ion Vlăsceanu și interceptarea convorbirii ambientale dintre Pârvulescu și Vlăsceanu. Celelalte declarații de martor/denunțător au rămas în dosar, iar aici este vorba, printre alții, de Petru Becheru, reprezentanții firmelor de construcții Recon, Mitliv, UTI, Mari Vila sau SCT.
Cu delegare sau fără?
Dincolo de evoluția lui, acest dosar ridică un mare semn de întrebare legat de constatarea judecătoarei privind obținerea declarațiilor și a unei înregistrări fără delegarea procurorului de caz. Ce înseamnă acest lucru? O posibilă explicație ar fi faptul că judecătoarea a considerat că obținerea fiecărei declarații ar fi trebuit să aibă la bază un act semnat de procurorul de caz, pe când DNA ar proceda altfel: procurorul de caz deleagă la început un grup de câțiva polițiști judiciari să se ocupe de colectarea probelor pe durata întregii cercetări penale sub supravegherea lui. Potrivit Regulamentului de Ordine Interioară al DNA aprobat în 2015, printre atribuțiile ofițerilor și agenților de poliție judiciară se regăsesc următoarele: efectuează investigaţiile necesare documentării preliminare începerii urmăririi penale pentru faptele de corupţie sau asimilate acestora; identifică autorii: stabilesc modul de operare şi participare a persoanelor la săvârşirea faptelor; identifică bunurile rezultate în urma activităţii infracţionale şi asigură condiţiile pentru indisponibilizarea acestora, în vederea luării măsurilor asigurătorii, din dispoziţia procurorului; desfăşoară orice alte activităţi cu caracter operativ impuse de specificul şi de dinamica fiecărui caz, din dispoziţia procurorului; efectuează, din dispoziţia procurorului, punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, potrivit prevederilor legale“.
De asemenea, o posibilă explicație venită din mediul juridic pentru constatarea referitoare la încălcarea dreptului la apărare ar fi faptul că primarul a avut mai mulți avocați, iar DNA nu i-ar fi citat pe toți atunci când au audiat martori, ci doar pe unul dintre ei.
Dosare înapoiate procurorilor
Judecătorii au decis în mai multe cazuri să le restituie procurorilor rechizitoriile întocmite, inclusiv celor de la DNA. De exemplu, în dosarul „Colectiv“, Curtea Militară de Apel a decis să retrimită dosarul în care erau anchetaţi pompierii George Matei şi Antonina Radu de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov la DNA, pentru ca procurorii să refacă rechizitoriul. Magistraţii de la Curtea Militară de Apel au admis contestaţiile formulate de Antonina Radu şi reprezentanţii Ministerului de Interne faţă de hotărârea luată de instanţa de fond. Tribunalul Militar respinsese toate cererile şi excepţiile invocate şi hotărâse începerea procesului. În decizia magistraţilor se arată că dosarul a fost retrimis la DNA „pentru refacerea rechizitoriului în sensul aducerii în concordanţă a structurii formale prev. de art. 328 C.pr.pen. cu necesitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii prin realizarea principiului aflării adevărului cu privire la faptele, împrejurările cauzei, la persoana inculpaţilor, a celorlalte părţi, a subiecţilor procesuali principali şi ceilalţi subiecţi procesuali – pe bază de probe“. De asemenea, magistraţii au cerut „respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor părţilor, subiecţilor procesuali principali şi ale celorlalţi subiecţi procesuali prin crearea cadrului procesual corespunzător, respectiv introducerea în cauză a persoanelor vătămate, a părţilor civile şi a celorlalţi subiecţi procesuali – corelativ infracţiunilor imputate celor doi inculpaţi“. Judecătorii au înlăturat de la aplicare măsurile procesuale şi probele administrate prin încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de același articol 6 din CEDO.
Dosarul fostului șef al BCCO Alba, Traian Berbecea, a fost, de asemenea, returnat DIICOT pentru refacerea rechizitoriului. La fel și în cazul terenului din comuna Nana cumpărat de fata fostului președinte Traian Băsescu sau al fostului primar al capitalei, Sorin Oprescu.
