Case vechi, tot mai multe goale, oameni pe umerii cărora apasă povara anilor şi a singurătăţii, străzi pe care trec tot mai rar tineri. Este imaginea care se creionează în cele mai multe dintre satele Olteniei. La fel stau lucrurile şi în comuna doljeană Cernăteşti. Autorităţile încearcă să oprească depopularea localităţii şi să determine tinerii să rămână aici.
Situată în sud-vestul judeţului Dolj, la 36 km de Craiova, comuna Cernăteşti este locul în care oamenii păstrează cu sfinţenie obiceiuri străvechi. Unul dintre ele este mai puţin întâlnit şi atrage atenţia oricărui trecător care traversează localitatea. Străzile sunt mărginite de bănci pe care sunt scrise nume şi vârste. La început poţi crede că e vorba de numele proprietarului, însă, de fapt, sunt cele ale persoanelor trecute în nefiinţă, de care sătenii îşi amintesc mereu. Există aici ritualuri funerare specifice, pe care localnicii le respectă de când sunt pe aceste meleaguri. „De curând au murit nişte băieţi tineri şi li s-a făcut şi lor punte aici. Aşa e tradiţia la noi. Pe bancă scrie numele, câţi ani are şi i se face punte pe la porţi. La şase săptămâni de la înmormântare, vine preotul, face slujba şi pune şi o cruce“, a spus Săviţa Monescu, din Cernăteşti.
Tradiţiile sunt multe, dar cele mai respectate sunt cele legate de trecerea în nefiinţă. Bătrânii se îngrijesc ca amintirea morţilor să nu piară și se aşteaptă ca tinerii să ducă mai departe obiceiurile legate de bucuria vieţii. În trecut, în Cernăteşti erau cunoscute serbarea câmpenească, la care se strângea toată suflarea satului, bâlciurile şi cetele de dansatori şi căluşari. Din păcate, odată cu plecarea tinerilor pe alte meleaguri, unele obiceiuri s-au mai pierdut, iar autorităţile fac demersuri pentru ca lucrurile să se schimbe. „Căluşul de la Ţiu trebuie reinventat, pentru că în ultimii trei-patru ani s-a cam pierdut din cauza faptului că majoritatea tinerilor au plecat fie în străinătate, fie muncesc în alte oraşe. Avem postul de director de cămin vacant din 2012, de când s-au făcut restructurări. Vreau să angajez un director de cămin care să reia tradiţia, căluşul şi focurile la strigatul peste câmp. Ţin minte că prin anii 1994-1995 erau baluri în cămin, sărbători în comună, şi mi-aş dori ca aceste lucruri să reînvie, iar tinerii să îşi cunoască rădăcinile. În plus, vrem să accesăm fonduri europene pe Măsura 322 pentru a duce mai departe tradiţia“, a spus Costel Trăistaru, primarul localităţii Cernăteşti.
Parteneriat cu Dobrun pentru a stimula copiii să meargă la şcoală
Generaţiile noi sunt speranţa oricărei comunităţi, dar sărăcia poate pune piedici chiar şi celor care fac primii paşi în viaţă. Pentru a merge la cursuri, cei mici au nevoie de hrană, îmbrăcăminte şi rechizite, iar unii părinţi sunt depăşiţi din punct de vedere financiar. Multe familii renunţă şi nu îşi mai duc copiii la şcoală, iar abandonul are o rată crescută. Din bugetul local, prea mic – după spusele autorităţilor -, copiii nu pot fi ajutaţi, aşa că edilii şi-au îndreptat atenţia tot spre fondurile europene.
„Avem un buget care nu ne permite foarte multe, dar ne-am axat pe accesarea de fonduri europene şi suntem în faza de a depune un proiect pe Măsura 4.2 care se adresează copiilor. Am făcut un parteneriat cu comuna Dobrun din judeţul Olt, în valoare de 4,8 milioane de euro, şi, dacă vom accesa banii, de ei ar beneficia, pe o perioadă de trei ani, 69 de copii din comuna noastră şi 72 din Dobrun. Ei ar urma să primească pachete la început de an şcolar, rechizite, dar li se vor acorda şi stimulente, prin care să îi ajutăm să meargă la şcoală“, a mai spus primarul localităţii Cernăteşti.
Comuna cu 86 de asistaţi social
Din lipsa locurilor de muncă, unii tineri s-au mulţumit cu sprijinul oferit prin ajutorul social. Doar puţin peste 100 dintre ei au depus efortul de a-şi găsi un loc de muncă în Craiova. Autorităţile cred că meşteşugurile tradiţionale şi meseriile din domeniul construcţiilor ar putea fi soluţia pentru formarea profesională a tinerilor, însă aceştia trebuie să le înveţe mai întâi. Şi în acest caz, ajutorul pare să vină tot de la Uniunea Europeană. „Vrem să creăm cât mai multe locuri de muncă. Dorim să depunem un proiect prin care vom susţine zece tineri să îşi deschidă o afacere, iar la rândul lor să creeze alte locuri de muncă. Proiectul se adresează doar tinerilor din localitate, pe care îi vom sprijini la început cu 25.000 de euro. Domeniile de activitate ar fi construcţiile, tâmplăria şi prelucrarea fierului. Este un proiect ambiţios, prin care vrem să îi ajutăm pe tineri să muncească. Mi-e teamă însă că, atunci când va trebui să meargă să facă un curs de calificare, pur şi simplu nu vor vrea pentru că s-au învăţat să stea pe ajutorul social. Din păcate, avem foarte mulţi asistaţi social. La nivelul comunei noastre, sunt 86 de persoane care trăiesc din ajutorul social“, a adăugat Trăistaru.
„Nu avem terenuri pentru investitori“
Investitori în comună sunt aşteptaţi de mulţi ani, însă nu au apărut. În zona colinară din nord-vestul Olteniei, terenurile nu sunt foarte fertile, dar nu aceasta este problema care alungă investitorii. Lupta pentru recuperarea pământului a creat situaţii de nerezolvat pentru autorităţile locale. „Ca să aduci un investitor, trebuie să îi creezi facilităţi şi să îi dai un teren pe care să îşi deschidă afacerea, or la momentul acesta primăria nu poate face acest lucru. La nivel de comună, mai avem de pus în posesie 263 de hectare şi din totalul de rezervă noi mai avem 231, deci avem un deficit de 32 de hectare. Dacă ar veni un investitor, ar fi foarte greu să găsesc un teren pentru el. Avem mari probleme cu Registrul Agricol şi vă dau un exemplu. Avem 527 de fermieri care au depus cereri pentru a obţine subvenţii la APIA, iar 48 la sută au fost suprapuşi pentru că s-au făcut nişte încurcături la Registrul Agricol. Am dat sancţiuni persoanei responsabile de toate aceste erori şi încercăm să facem o comisie pentru a rezolva situaţia“, a mai spus edilul.
Comuna Cernăteşti este unul dintre polii sărăciei din judeţ, unde trecutul convieţuieşte cu prezentul. Dincolo de tradiţiile care parcă vor să oprească timpul în loc, problemele prezentului îşi caută rezolvarea.
