Cultura şi istoria unui popor sunt elemente definitorii ale identităţii acestuia. Spiritul unei comunităţi se clădeşte pe constructele identitare la care se raportează toţi membrii ei, iar acestea nu pot fi date decât de actul cultural. Cât priveşte istoria, aceasta este depozitara memoriei de lungă durată a unui popor. Prin urmare, orice investiţie în aceste două sectoare reprezintă o investiţie în structura intimă şi în coerenţa unei comunităţi. Este ceea ce a înţeles Consiliul Judeţean Dolj, iar acest lucru s-a văzut în proiectele pe termen lung care au fost puse la punct de Consiliu în acest domeniu.
Unul dintre principalii beneficiari ai acestei politici investiţionale a fost Muzeul Olteniei, în care, în ultimul deceniu, s-a investit în mod sistematic, la toate nivele – de la reabilitarea clădirilor existente, la construirea unei noi clădiri ultamoderne dotată cu toate utilităţile necesare unui muzeu modern. După cum mărturisea Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei, în această vară, în şedinţa de Consiliu Judeţean, Muzeul Olteniei a primit o sumă de bani foarte importantă pentru a finaliza amenajarea expoziţională. „Practic, toate expoziţiile din cadrul secției de istorie vor fi date către vizitare publicului până la sfârşitul anului. Acest lucru este foarte important pentru că odată cu finalizarea amenajării expoziţionale se încheie un ciclu care a a durat aproape zece ani, de modernizare a Muzeului Olteniei, în care atât pe fonduri europene, cât şi pe fonduri proprii ale Consiliului Judeţean au fost reabilitate în întregime toate secţiile muzeului“.
Dincolo de investiţiile atât în clădirea cea nouă, cât şi în vechiul sediu, Muzeul Olteniei beneficiază de sprijin constant pentru campaniile arheologice pe care le desfăşoară în fiecare vară.
Aceste campanii sunt extrem de importante, pentru că Oltenia, în general, şi Doljul în special este una dintre zonele cele mai bogate în vestigii arhelogice. Directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, este cel care conduce, în calitate de arheolog, săpăturile la şantierul de la Desa.
„Muzeul Olteniei face cercetări arheologice la Desa încă din anul 2001, deci suntem la a 16-a campanie, una foarte bogată în descoperiri pentru că am găsit multe lucruri interesante. Este vorba despre morminte de înhumaţie, aproximativ 16 la număr. Acestea aparţin unei populaţii care a trăit acum 2.800 de ani, adică undeva la începutul epocii fierului. Aş putea spune că acei oameni sunt cei care au introdus pe teritoriul ţării noastre folosirea fierului. Dintre mormintele descoperite, în unele am găsit armament – vârfuri de lănci sau chiar săbii din fier, dar şi obiecte de podoabă din bronz, brăţări, colane etc. Aceste populaţii locuiau pe arii foarte extinse în spaţiul ex-iugoslav. Am putea spune că sunt iliri, dar nu putem fi foarte siguri“, a declarat Florin Ridiche, directorul muzeului şi cel care a coordonat şantierul de la Desa. Piesele descoperite în aceste morminte apar în România doar în zona Calafat, Basarabi, Desa, Balta Verde, Gogoşu (Mehedinţi). În schimb, se găsesc în foarte multe situri arheologice din Bosnia Herţegovina, Croaţia şi Serbia. După cum apreciază Florin Ridiche, această populaţie este purtătoarea obiectelor de fier şi cea care a introdus fierul pe teritoriul ţării noastre. Situl arheologic de la Desa este destul de important. În campania arheologică recent încheiată, echipa de arheologi coordonată de Florin Ridiche a săpat pe o suprafaţă de 800 mp, opt astfel de movile funerare.
Ilirii reprezintă un subiect destul de controversat în arheologia europeană. Zona locuită de ei cuprinde SV Olteniei, NV Bulgariei şi parţial Serbia, iar apariţia lor în Peninsula Balcanică a născut numeroase teorii. Descoperirile făcute în şantierul de la Desa aduc o serie de elemente care pot fi luate în calcul în aceste analize.
Tot în ceea ce priveşte activitatea arheologică a Muzeului Olteniei, s-a finalizat activitatea pe şantierul de la Răcari şi se află în desfăşurare şantierul de la Cioroiul Nou. Practic, cercetările arheologice vor continau până în luna octombrie.
„Activitatea a fost posibilă graţie finanţării generoase a Consiliului Judeţean, care ne-a permis să extindem săpăturile şi la castrul roman din zonă. Acolo am făcut o descoperire surprinzătoare. Este vorba despre două fragmente de ţiglă pe care erau literele I sau 1, C şi R. Practic, este vorba despre o unitate militară de voluntari. I înseamnă 1 roman, C vine de la civium şi R de la Romanorunm. Adică o unitate romană de călăreţi, formată din cetăţeni romani care erau voluntari. Pe cheltuiala lor se dotau cu armanent ca să apere graniţa romană. Exista voluntariat în armata romană. Soldaţii propriu-zişi nu erau cetăţeni. Ei obţineau cetăţenia romană după 20 de ani de serviciu militar. Acum ştim cine a ridicat castrul roman de la Desa“, a mai adăugat Florin Ridiche.
Dincolo de valoarea ştiinţifică, şantierele arheologice finanţate de Consiliul Judeţean încep să capete şi o valoare turistică, sporind, în felul acesta, atractivitatea Doljului în ceea ce priveşte turismul istoric.
Situl de la Cioroiul Nou este un exemplu de succes cum descoperiri arheologice importante sunt transformate în obiective turistice. Un astfel de model se poate aplica şi la Desa, dar aici el poate fi legat de un alt tip de turism, care se dezvoltă tot mai mult în ultima perioadă – turismul sportiv şi de agrement pe Dunăre. „Şantierul de la Desa este greu accesibil turiştilor de pe uscat, pentru că se ajunge greu cu autocarul. În schimb, am avut surpriza să fim vizitaţi de turişti care fac excursii cu caiacul pe Dunăre. Ei pleacă de undeva din Germania şi înnoptează în diverse ostrovuri. Am avut surpriza să fim vizitaţi în această vară de numeroşi astfel de turişti străini“, a mai declarat Florin Ridiche. Ca urmare a acestui fapt, există premisele ca, după încheierea săpăturilor şi realibilitării acestui castru roman, să se organizeze vizitarea lui dinspre Dunăre cu navele de croazieră.
În acest mod, investiţiile pe care Consiliul Judeţean le-a făcut în ultimul deceniu încep să producă efecte şi în plan concret, imediat.
