Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în România. Cea mai întâlnită afecțiune a inimii în cazul oltenilor este hipertensiunea arterială. Numai în Dolj aproape 76.000 de persoane au primit acest diagnostic. GdS va prezenta pe parcursul campaniei „O țară cu inima bolnavă“ mai multe articole în care vom înfățișa problemele de care se lovesc bolnavii de inimă.
Anual se sting 150.000 de români din cauza problemelor cardiace, ceea ce reprezintă 60% din totalul deceselor înregistrate pe întreg teritoriul ţării noastre, fapt care ne clasează pe locul patru în lume. Aproape jumătate dintre olteni au hipertensiune arterială, o boală care netratată la timp duce la deces. La nivel național, potrivit celui mai recent studiu publicat de Societatea Română de Hipertensiune, boala afectează peste 7,4 milioane de persoane. Hipertensiunea, numită și „ucigașul tăcut“, presupune creșterea valorilor presiunii arteriale.
40% din doljeni suferă de hipertensiune arterială
În Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor din Oltenia ajung în fiecare oră pacienți care suferă de boli ale inimii. Majoritatea celor ajunși la spital sunt hipertensivi, au amețeli, dureri de cap, vărsături, sângerări nazale, simptome pe care le ignoră mult timp și ajung la spital atunci când organismul cedează.
Cei mai mulți ajung în Clinica de Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență (SJU) Craiova, locul unde statisticile îngrijorătoare devin realitate. Toate cele 80 de paturi sunt pline de bolnavi. Dacă ar fi mai multe, și pacienți ar fi mai mulți.
Acum se fac programări astfel încât să nu stea doi în pat. Aici se fac peste 3.600 de internări pe an, cu o medie de spitalizare de șase-șapte zile. Zilnic sunt internați, în medie, 10-15 pacienți. Conf. dr. Rodica Mușetescu, șefa Clinicii de Cardiologie a SJU Craiova, spune că numărul bolnavilor este în creștere, iar 40% din populația județului suferă de hipertensiune arterială.
Situația din Clinica de Cardiologie se reflectă și în datele Direcției de Sănătate Publică Dolj (DSP).
„La sfârșitul anului 2015 a fost înregistrați 75.900 de pacienți cu hipertensiune arterială, în anul precedent fiind înregistrate 73.697 de cazuri. Tot în 2015 au fost înregistrați 35.000 de pacienți cu cardiopatie ischemică și 570 cu cardiopatie reumatismală“, spune dr. Ștefan Popescu, purtător de cuvânt al DSP Dolj.
Bolnavi mulți, locuri în spitale puține
În timp ce în Danemarca sau Franţa, mortalitatea prin boli cardiovasculare a scăzut sub nivelul de mortalitate prin cancer, în spitalele din Oltenia, Secțiile de Cardiologie abia mai reușesc să facă față numărului de bolnavi. Este și situația secției de la Spitalul Judeţean din Drobeta Turnu Severin. Cardiologia are 70 de paturi și nici unul nu este liber. Aici sunt internați în jur de 8.000 de pacienți pe an, iar aproximativ 9.000 de bolnavi sunt tratați în policlinică. Medicii spun că peste 30% din populația județului Mehedinți suferă de hipertensiune arterială. „Este un procent foarte mare. Numărul bolnavilor este în creștere de la an la an. Oamenii sunt din ce în ce mai stresați, mai împovărați. Avem și pacienți de 20 de ani“, spune dr. Cristian Jianu, medic primar cardiolog și purtător de cuvânt al Spitalului Județean din Drobeta Turnu Severin.
Numai de la începutul anului și până în luna iunie 2016, în Mehedinți medicii au raportat către DSP 29.464 de pacienți cu hipertensiune.
Sute de bolnavi vin pentru tratament și în Secția de Cardiologie a Spitalului Județean Slatina. Cei mai mulți cu hipertensiune arterială. Secția are 80 de paturi, de multe ori insuficiente pentru numărul mare de bolnavi. Reprezentanții DSP Olt spun că la sfârșitul anului 2015 au fost înregsitrați 18.307 pacienți cu hipertensiune.
„Se consumă multe alimente cu conţinut mare de sare“
Medicii spun că hipertensiunea este frecvent întâlnită la români pentru că suntem unii dintre marii consumatori de sare ai Europei, iar sarea este una dintre cauzele apariției acesteia. „Trebuie să învăţăm să mâncăm sănătos. În general, la noi în ţară se consumă multe alimente cu conţinut mare de sare. Foarte des folosim amestecuri de condimente cu conţinut ridicat de sare. În paralel, trebuie să facem şi mai multă mişcare. De multe ori, comoditatea ne determină să oprim maşinile în faţa locului unde trebuie să ajungem. Este bine să lăsăm maşina mai departe şi să facem şi mişcare.
De asemenea, trebuie ţinut cont că există afecţiuni, precum diabetul, ce interferă cu prezenţa hipertensiunii şi cresc riscul apariţiei unui eveniment cardiovascular major. Stilul de viaţă sănătos poate să normalizeze hipertensiunea arterială sau, în cel mai bun caz, să o stabilize şi să scadă necesitatea unui număr mare de medicamente“, explică dr. Adrian Petrişor, specialist medicină internă şi cardiologie.
„Ajung la spital după ce hipertensiunea s-a manifestat ani la rând“
În cabinetele medicilor ajung în ultimul timp foarte mulți tineri care suferă de hipertensiune. Stresul este unul dintre factorii care influențează declanșarea bolii. Prevalenţa hipertensiunii, la persoanele din categoria de vârstă 18-80 de ani, este de 49,5%, cu aproximativ 9% mai mare faţă de 2012. Cei mai mulți pacienți ajung însă târziu la medic, atunci când boala atacă și alte părți ale organismului. „Boala afectează organe-țintă precum inima, rinichiul sau sistemul nervos central. De aceea, de foarte multe ori, în momentul în care pacientul se prezintă la medic târziu, are și complicații pentru că hipertensiunea a produs multe schimbări în organism“, precizează dr. Adrian Petrișor.
