Joi şi vineri, Muzeul de Artă din Craiova a găzduit cea de-a XI-a ediţie a Colocviilor şi Premiilor „Scrisul Românesc“. Ele au marcat împlinirea unui secol de la apariţia mişcării DADA, cea care avea să schimbe radical convenţiile literare ale epocii. Se întâmpla chiar în vremea Primului Război Mondial, care zdruncinase din temelii lumea artistică europeană. Ca un răspuns la ceea ce se întâmpla în Europa, mai mulţi artişti grupaţi în jurul lui Tristan Tzara declarau că arta trebuie să se reformeze radical. După cum a declarat Florea Firan, iniţiatorul acestui eveniment: „Avangarda a însemnat radicalizarea modernismului coalizat în jurul ideii de ruptură totală de tradiţie, şi cultivarea unor forme estetice noi cum ar fi dadaismul, fauvismul, futurismul, constructivismul, suprarealismul şi aşa mai departe. Compatrioţii noştri s-au remarcat ca precursori, lideri sau reprezentanţi de seamă – Urmuz, Tristan Tzara, până la Ilarie Voronca, Ion Vinea, Saşa Pană, Geo Bogza, Gelu Naum, de la Marcel Iancu până la Constantin Brâncuşi“.
Prima zi a fost dedicată colocviilor, în cadrul cărora s-a discutat despre influenţa avangardei asupra ultimului secol cultural. În încheierea sesiunii a fost lansat numărul 9/2016 al revistei Scrisul Românesc, care cuprinde comunicările celor peste 30 de autori ce au participat la dezbaterea temei, și volumele „Avangarda nu moare și nu se predă“, de Nina Cassian, și „Puterea cuvintelor. Antologie“, de Florea Firan.
Ziua a doua a fost rezervată lansărilor de carte. Au fost prezentate volumele „Arta uitării“, poeme de Andrei Codrescu, „Poeme decadente“, de Mihai Duţescu, „Atingerea“, proză, și „Poți să fugi în papuci de turte dulci?“, versuri, de Carmen Firan, „Macedonski. Bacovia. Simbolismul românesc“, antologie comentată, „Trepte spre azi“, poeme de Lia-Dana Bălan, debut editorial.
Printre oaspeţii prezenţi la eveniment s-au numărat Carmen Firan și Adrian Sângeorzan, scriitori din New York, academicienii Dumitru Radu Popescu și Gheorghe Păun. Fără îndoială, însă, că invitatul de onoare al evenimentului a fost Andrei Codrescu. Voce aparte în peisajul literaturii americane, Andrei Codrescu este cel mai cunoscut scriitor român care trăieşte peste hotare. Născut la Sibiu, a debutat în România, iar în 1966 a emigrat în SUA, unde a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi din Statele Unite. A colaborat la National Public Radio, iar romanul „Gaura din steag“ (The Hole in the Flag), scris de el după ce a transmis evenimentele din decembrie 89 pentru programul de știri ABC’s Nightline, a devenit best-seller. La fel s-a întâmplat şi cu volumele „Contesa sângeroasă“ (The Blood Countess) şi „Mesi@“. Dar cele mai cunoscute sunt poemele sale, care l-au făcut unul dintre poeţii la modă în Statele Unite, fără ca acest lucru să îi afecteze profunzimea. După cum mărturisea Adrian Sângeorzan, şi el scriitor român care trăieşte la New York, Andrei Codrescu este o figură. Unul dintre cei mai expresivi poeţi contemporani americani, el şi-a păstrat în mod intenţionat accentul care îl arată a fi ne-american. „Au fost momente când, datorită acestui accent, puteam spune lucruri care nu erau chiar «politically correct», deoarece intelocutorii puteau crede că este o greşeală“, spunea Andrei Codrescu. Poeziile lui îmbină simplitatea, ironia şi melancolia într-un melanj care atrage cititorul într-un univers domestic, dar care, paradoxal, îi propune o evadare din cotidian. Creator al unui limbaj poetic sofisticat, dar care ajunge la inima şi mintea cititorului, Andrei Codrescu este dovada faptului că poezia are un viitor.
Prezenţa lui la Craiova a însemnat un moment important deoarece le-a oferit celor prezenţi posibilitatea de a se întâlni cu un poet veritabil, a cărui voce răzbate chiar în această lume în care poezia pare a nu mai avea aceeaşi forţă. De altfel, lui Andrei Codrescu i s-a decernat premiul Premiul „Tudor Arghezi/Opera Omnia“ pentru întreaga activitate literară.
