O asociație din Craiova a foștilor proprietari deposedați abuziv de comuniști a scris la CEDO, în urmă cu opt ani, pentru a sesiza situația din România, în care proprietatea nu mai avea valoare. Curtea Europeană le-a răspuns abia săptămâna trecută, la opt ani de la depunerea sesizării. Între timp, asociația s-a desființat, iar mulți dintre foștii proprietari de drept au murit fără să primească despăgubiri de la statul român. În schimb, alte persoane au primit milioane de euro, deși nu li se cuveneau acei bani.
Foștii proprietari deposedați abuziv pe vremea comunismului s-au străduit, ani de-a rândul, să reintre în drepturi și să primească de la statul român fie imobilele confiscate în perioada comunistă, fie despăgubirile cuvenite, conform legii. Unii s-au reunit în asociații în urmă cu mulți ani, pentru a avea o voce unitară, atunci când își cereau drepturile pe Legea 10/2001 și pe alte acte normative privind reconstituirea drepturilor de proprietate. La vremea respectivă, în Craiova s-a înființat Asociația Persoanelor Deposedate Abuziv, a Foștilor Deportați și Refugiați din România, al cărei președinte a fost Lucian Dorovschi. El a făcut în 2008 o cerere la Strasbourg, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru a sesiza nedreptățile din România în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate.
CEDO le-a răspuns prea târziu
Numai că răspunsul de la Strasbourg a venit după opt ani de la data la care asociația din Craiova depusese cererea. CEDO, într-un complet de „judecător unic“, a decis pe 15 septembrie 2016 că cererea lui Dorovschi nr. 11778/2008 „este inadmisibilă“. Nu soluția dată de CEDO i-a nemulțumit pe oameni, ci tardivitatea răspunsului. „Între timp, cei mai mulți dintre foștii proprietari deposedați abuziv au murit fără să își primească drepturile. Au încetat din viață deja 30 dintre membrii asociației, tot așteptând să le fie restituite proprietățile. Alții sunt atât de bolnavi încât nu îi mai poate bucura un succes de acum înainte. Asociația am închis-o acum doi ani și chiar și eu sunt în spital, fac dializă. Cei care au câștigat despăgubirile cuvenite sunt aceia care s-au adresat instanței“, a spus Lucian Dorovschi.
Au încercat zadarnic să-și încaseze despăgubirile
Foștii proprietari au făcut ani de-a rândul cereri de plată la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și, deși dosarele fuseseră depuse cu ani în urmă, ANRP dădea despăgubiri după bunul plac, pe criterii diverse, pe atunci legislația permițând să se acorde despăgubirile cu prioritate celor cu probleme medicale deosebite etc. În realitate, încasau bani cei care cumpăraseră diverse drepturi de creanță de la adevărații proprietari. Ulterior, s-a dovedit că acestora li se acordaseră zeci de milioane de euro pentru creanțe de zeci de mii de euro, în timp ce proprietarii de drept așteptau pe la uși sau își găseau dreptatea în instanțe. „Nouă ne spuneau că nu sunt bani pentru a ne da despăgubirile cuvenite, în timp ce alții încasau, pe ușa din dos, milioane de euro de la statul român“, a precizat o persoană din Craiova, fostă membră a asociației, care a avut de încasat despăgubiri de la statul român și le-a câștigat abia după ce a dat statul în judecată.
Abia din 2016 ANRP analizează dosarele în ordinea depunerii
Zguduită din temelii de acuzații de corupție, instituția care trebuia să reconstituie drepturile foștilor proprietari deposedați abuziv de comuniști, ANRP, a mai avut nevoie de încă un act normativ pentru a acorda despăgubirile oamenilor în ordinea depunerii dosarelor. Pe site-ul acesteia se arată că, după atâția ani, instituția e obligată prin lege să soluționeze dosarele în ordinea în care foștii proprietari le-au depus și înregistrat la instituție: „Legea nr. 103/2016, care a intrat în vigoare la data de 27.05.2016, a adus câteva modificări importante privind ordinea de soluţionare a dosarelor înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Astfel, s-a stabilit că ordinea de soluţionare a dosarelor va fi cea a înregistrării, prevedere care anulează toate deciziile prin care, în perioada 2006-2011, unele dosare de despăgubire au fost repartizate spre soluţionare pe alte criterii“.
Nici aplicarea legilor funciare nu s-a încheiat
Există și foști proprietari de terenuri agricole cărora nici la 26 de ani de la revoluție nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate. Sunt multe comune din Dolj unde foștii proprietari au și hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în favoarea lor și tot nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe legile funciare, din cauză că nu s-a mai găsit teren pe raza localităților respective. Legislativul a mai dat o lege, care prevedea reinventarierea tuturor suprafețelor localităților (Legea 165/2013). Ca urmare a acestei legi, foștilor proprietari li se dă, pentru a treia oară, posibilitatea să le fie restituite terenurile în natură sau să primească despăgubiri bănești, dar până acum s-au soluționat puțin peste jumătate din dosarele trimise la București din toată țara.
