Procurorii DNA au început urmărirea penală „in rem“ pentru abuz în serviciu în privința modului în care Asociația Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021 a cheltuit ilegal un milion de euro din bani publici cu acordul primăriei. Deocamdată, procurorii nu au pus sub acuzare nici o persoană, ci strâng probe. GdS a publicat un raport al Camerei de Conturi Dolj care confirma cele scrise de jurnaliști de-a lungul timpului: Primăria Craiova și asociația au cheltuit după bunul plac circa un milion de euro încălcând Legea achizițiilor publice, a finanțelor publice locale și legea de finanțare și funcționare a organizațiilor neguvernamentale. Asociația a emis luni un comunicat de presă în care a încercat să se disculpe furnizând informații false sau incomplete, apoi s-a plâns că termenul de „jaf“ folosit de jurnaliștii GdS este prea dur.
GdS a prezentat pe larg, în ultimii doi ani, modul ilegal în care Asociația Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021 și Primăria Craiova au cheltuit peste un milion de euro din bani publici pentru a plăti consultanți străini cu salarii de 15.000 de euro pe lună, reclamă, filme de prezentare, evenimente culturale, scopul declarat fiind acela de a câștiga competiția privind desemnarea orașului drept capitală europeană a culturii în anul 2021. Luni, GdS a publicat un articol denumit „Jaful de la Craiova Culturală, confirmat de Curtea de Conturi“, în care erau prezentate concluziile unui control făcut de Camera de Conturi Dolj în luna iulie 2016 atât la asociație, cât și la primărie. Practic, tot ceea ce scriseseră jurnaliștii se regăsea în constatările auditorilor Camerei. Raportul spunea, de exemplu, că mai multe evenimente, printre care chermeza de la Bruxelles, Balul Ambasadorilor de la Atheneul Român sau cazările și mesele la hotelurile din Craiova au fost finanțate nelegal. Iată câteva dintre concluziile Camerei: finanțările din perioada 2013-2015 de la primărie s-au acordat fără a avea la bază, conform prevederilor legale, un contract încheiat între UATM Craiova și asociație, în condițiile în care asociația a transmis cu întârziere rapoartele anuale de activitate către primărie și fără o justificare a sumelor cheltuite; UATM Craiova nu a verificat legalitatea cheltuirii sumelor acordate, respectiv dacă plățile s-au efectuat în baza documentelor justificative și dacă contractele au fost atribuite în baza OUG 34/2006. Obligativitatea încheierii unui contract pentru alocarea sumelor nerambursabile este prevăzută atât de Legea 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități non-profit, cât și în OG 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale. UATM Craiova a alocat sume semnificative în perioada 2013-2015 în mai multe tranșe doar în baza unor fundamentări întocmite sumar pentru aceste sume solicitate, iar ulterior nu a solicitat documente financiar-contabile pentru a efectua controlul legalității plăților făcute de asociație; nu s-a respectat transparența utilizării fondurilor publice după cum urmează: asociația nu a utilizat procedurile de achiziție și alte reglementări ale OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică. De asemenea, asociația nu a instituit nici o procedură operațională proprie în domeniul achizițiilor de servicii și bunuri. Ca măsuri, Camera a dispus recuperarea banilor care nu puteau fi justificați și respectarea legilor.
Citiţi şi:
Jaful de la Craiova Culturală, confirmat de Curtea de Conturi?
Craiova Culturală a lăsat calul lui Otetelișanu la Arad
Cine știe cum au fost cheltuiți cei 1.000.000 de euro?
Sub lupa DNA
După ce a citit raportul de control al Camerei de Conturi obținut pe baza Legii privind liberul acces la informațiile de interes public, GdS a întrebat DNA dacă cele sesizate în articolele de presă și confirmate de auditori fac obiectul unui dosar penal. Iată ce au răspuns procurorii anticorupție: „Pe rolul DNA – Serviciul Teritorial Craiova se află în lucru un dosar care vizează aspectele menționate de dumneavoastră. În acest moment, în cauză se desfășoară acte de urmărire penală doar cu privire la faptă („in rem“), cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva unei persoane, ci are doar semnificația instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă“, a precizat DNA.
Craiova se folosește fără rost de cazul Timișoara
Asociația a emis și ea un comunicat de presă în care a amestecat informații false cu altele incomplete și s-a plâns că jurnaliștii GdS au întrecut măsura când au vorbit despre „jaf“. În primul rând, asociația susține că deciziile din raportul Camerei prezentat de GdS au fost modificate ca urmare a etapei de conciliere și că, în cele din urmă, au fost găsite documentele lipsă cerute de auditori. Este vorba despre anumite documente de plată justificative pe care asociația spune că nu le-a putut prezenta la control din cauza volumului foarte mare de hârtii solicitate. În realitate, Camera vorbea în raport despre debandada din contabilitatea asociației, stare pe care reprezentanții ei și-o asumau spunând că nu au angajați suficienți și nici studii de specialitate. GdS a aflat, însă, că raportul Camerei este cel final, lucru confirmat indirect chiar de către fostul președinte al asociației, Antoniu Zamfir, așa cum vom vedea mai departe. Nu inadvertențele contabile, chiar dacă sunt grave, reprezintă miza cheltuirii milionului de euro, ci modul ilegal în care a fost cheltuit, lucru confirmat de Camera de Conturi și cercetat acum de DNA. Legea privind finanțarea ONG-urilor din bani publici este din 2005 (Legea 350 – n.r.) și ea obligă autoritățile finanțatoare, în acest caz Primăria Craiova, să facă un concurs de soluții și să selecteze spre finanțare proiectele câștigătoare. Apoi semnează un contract cu respectivul ONG și îi alocă banii. Primăria Craiova a alocat direct banii asociației și a mai transformat-o și în ordonator terțiar de credite, încălcând atât Legea 350, cât și Legea finanțelor publice locale. La rândul ei, asociația era obligată să organizeze licitații (OUG 34/2006) pentru a cheltui banii primiți, nu să-i împartă după bunul plac, așa cum a făcut. În comunicatul de presă, asociația din Craiova se folosește de cazul asociației omoloage din Timișoara (oraș declarat capitală europeană a culturii în 2021 – n.r.) și susține în mod mincinos că auditorii Camerei au recunoscut că nu a încălcat Legea 350, dar că le-au recomandat să o respecte pe viitor. Formularea te lasă cu gura căscată. „În ceea ce privește aplicativitatea Legii 350/2005, în etapa concilierii, Curtea de Conturi Dolj a ținut cont de decizia Curții de Conturi a României care, în urma contestației unui alt oraș care a creat o structură similară cu cea a Craiovei (Timișoara – n.r.), recunoștea că nu putea fi aplicată Legea 350/2005 pentru finanțarea activității Asociației Capitală Culturală Europeană. În acest sens, orașele din România au aplicat prevederile unei Directive europene, la fel cum au făcut toate orașele din Europa care au aplicat la acest titlu. Ca urmare a acestui fapt, Curtea de Conturi Craiova nu mai reține ca abatere faptul că, în cazul Asociației CCEC, nu s-a aplicat Legea 350/2005, dar menționează ca, pe viitor, să se țină cont de prevederile acestei legi dacă se mai finanțează ONG-uri, ceea ce este corect, în cazul în care nu există alte reglementări europene în materie care să se refere la aspecte concrete“, se arată în comunicatul asociației din care înțelegem că, de fapt, Camera i-a iertat acum, dar îi roagă să respecte legea pe viitor. Nimic mai fals!
Asociația se folosește de cazul Timișoara, dar cele două spețe nu au nici o legătură una cu alta. Despre ce este vorba? Primăria Timișoara a ales ca metodă de finanțare a asociației ei cotizația, ocolind legea. Ea trebuia plătită de fiecare membru în parte (de exemplu asociația din Craiova are 19 mebri fondatori). Pentru că în felul acesta nu le ajungeau banii, Primăria Timișoara a mărit cuantumul cotizației până la 420.000 de lei. În august anul trecut, Camera de Conturi Timiș a concluzionat, în urma unui control, că această formă de finanțare încalcă Legea 350/2005. „Procedând în acest mod, U.A.T.M. Timișoara asigură finanțarea nelegală, sub formă de cotizații, contrar prevederilor legale în vigoare cu privire la finanțarea proiectelor culturale, respectiv Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general și OG nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, actualizată“, spuneau auditorii din Timiș. Primăria a contestat raportul de control la Curtea de Conturi a României și a câștigat. „Nu au fost acordate finanțări nerambursabile în înțelesul Legii nr. 350/2005 și ale OG nr. 51/1998, ci cotizații în condițiile OG 26/2000, astfel că în speța de față temeiul legal aplicat este guvernat de prevederile OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații și Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale și nu de prevederile Legii nr. 350/2005 (…) și OG 51/1998 (…)“, spunea Curtea de Conturi. Deși invocă acest caz, marea diferență dintre Craiova și Timișoara este că, la noi, finanțarea nu s-a făcut prin cotizații, ci direct din bugetul local, deci ilegal. Cu alte cuvinte, la Craiova s-a încălcat Legea 350/2005.
DA, a fost jaf, chiar dacă ne dați în judecată
GdS i-a întrebat pe foștii președinți ai asociației, Vlad Drăgulescu și Antoniu Zamfir, care este Directiva Europeană invocată ce reglementează finanțările ONG-urilor și le-a solicitat să prezinte procesul de conciliere cu Camera de Conturi Dolj. Vlad Drăgulescu a precizat că nu a avut timp să le caute, apoi nu a mai răspuns la telefon, iar Antoniu Zamfir a precizat că va da GdS în judecată, deoarece i-a adus atingere imaginii prin folosirea cuvântului „jaf“. „Este ultima dată când mai vorbiți cu mine, de mâine (azi – n.r.) o veți face cu avocatul“, a amenințat el. Legat de Directiva Europeană, Zamfir i-a invitat pe jurnaliști să o găsească. Involuntar, fostul președinte al asociației a recunoscut că raportul Camerei de Conturi Dolj este cel final, spunând că asociația are termen până în decembrie 2016 să remedieze abaterile constatate. Desigur, cele care mai pot fi remediate. Iată cum se plânge asociația de cuvântul „jaf“ folosit de jurnaliștii GdS. „Constatăm cu regret faptul că în cotidianul Gazeta de Sud apar frecvent referiri negative la activitatea Primăriei Craiova și a Asociației Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021 (și acesta este rolul presei – n.r.). A vorbi despre «jaf» însă, ni se pare că s-a întrecut măsura. Toate orașele din România care au aplicat la titlu au folosit bani publici pentru finanțarea asociațiilor, constând în crearea de evenimente culturale, consultanță ori activități de atragere a publicului în susținerea demersului de câștigare a titlului sau au organizat același tip de evenimente finanțându-le direct prin consiliile locale, în paralel cu activitatea asociațiilor sau ONG-urilor care le-au sprijinit candidatura. Asociația CCEC nu a fost un caz special, iar suma de 900.000 de euro, alocată pe parcursul a trei ani, cu sute de activități culturale derulate cu Asociația CCCE ca și partener, este mult mai mică decât s-a alocat în alte orașe. Exemplul cel mai elocvent este al municipiului Cluj, care a alocat, de la bugetul local, pentru un singur eveniment, suma de 400.000 de euro (nu are legătură cu capitala europeană – n.r.)”, se mai arată în comunicat. Informațiile sunt mincinoase. Cluj-Napoca și București, orașe care au intrat în finală, spre deosebire de Craiova, au cheltuit, în unele cazuri, sume de 20 de ori mai mici decât în Bănie. Și bugetele lor au fost mult mai mici: Craiova – 1.140.090 euro, București – 565.000 de euro, Cluj-Napoca – 252.565 de euro. Primăria Cluj-Napoca a alocat asociației sale doar 81.184 de euro din fonduri publice. Restul a venit din sponsorizări. Diferențe uriașe sunt și la onorariile consultanților străini. În timp ce Craiova a plătit nu mai puțin de 357.890 de euro (unul dintre consultanți a primit 15.000 de euro lunar), Bucureștiul a plătit 107.000 de euro, iar Cluj-Napoca – 20.000 de euro. Și totuși, cine a semnat comunicatul de presă plin de minciuni și informații trunchiate al Asociației Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021? Comitetul Director, scrie în subsol. Numai că această structură nu există. Poate Consiliul Director. Dar confuzia spune multe despre cum s-au derulat lucrurile la asociație.
