Într-una dintre cele mai mari comune ale Doljului, Melineşti, natura a dăruit soluri roditoare, iar oamenii au profitat de asta. Fie că au cultivat pământul, fie că au ales să crească animale, un lucru e cert – au încercat să valorifice la maximum potenţialul zonei, iar unii dintre ei au şi reuşit.
Liviu Gherghinoiu, din Melineşti, este un tânăr fermier care a început o afacere în legumicultură şi a accesat şi fonduri europene pentru a se dezvolta. Investiţia a demarat cu banii pe care i-a câştigat muncind zece ani peste hotare. Ţeava metalică, folia, seminţele, cheltuielile de întreţinere, tratamentele nu le mai ştie costurile. A ştiut că vrea să facă legumicultură şi a riscat tot ce agonisise pentru a porni la drum. S-a consultat şi cu specialişti, a folosit sămânţă de calitate, a avut grijă de culturi, iar pământul a început să dea roade. „M-am apucat de lucrări anul trecut în aprilie şi am cultivat roşii, ardei, vinete, conopidă şi castraveţi. Terenul este al părinţilor mei şi împreună cu ei am început să cultiv legume pentru că mi-am dat seama că ar putea fi o afacere profitabilă, având în vedere că am reuşit să accesez şi fonduri europene, care parcă se acordă mai uşor pe proiectele în legumicultură decât cele pentru creşterea animalelor sau din alte sectoare. Am luat o primă tranşă de 30.000 de euro pe măsura 6.1 – instalarea tinerilor fermieri -, iar după trei ani urmează să primesc şi restanţa de 10.000 de euro“, a spus Liviu Gherghinoiu.
Astăzi, solariile se întind pe 4.500 de metri pătraţi, iar în vară toţi vecinii au venit şi au cumpărat roşii chiar din grădina lui. „Acum, vând legumele chiar de aici, de la mine din solar, dar merg şi în târgul săptămânal de la noi din comună şi în piaţa din Filiaşi. Cu banii primiţi de la UE mi-am cumpărat un tractor de 25 de cai putere, un plug şi freza aferentă lui. Investiţiile vor continua pentru că îmi doresc să mă extind şi aş vrea să mai cumpăr teren fiindcă am văzut că se poate trăi decent din legumicultură. Aş sfătui pe oricine vrea să se apuce de această afacere să aibă încredere şi speranţă“, a mai spus Liviu Gherghinoiu.
Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai
Tot cu speranţă pornea la drum în urmă cu ceva ani şi Gheorghe Călina, din satul Negoieşti, comuna Melineşti. Era doar un copil când şi-a dat seama că vrea să se ocupe de creşterea animalelor. Bunicul asta făcuse, tatăl – la fel, iar el nu avea cum să aleagă altă cale. La început a avut doar 12 capre, iar acum are peste 700 de animale. L-am întâlnit în mijlocul lor, după ce am străbătut un drum anevoios cu maşina pe Valea Bârcaciului. Odată ajunşi aici, peisajul care ni se dezvăluia era unul pe care rar îl mai vede omul de la oraş. Mioarele păşteau pe o colină din vârful căreia vedeam şi Doljul, şi Gorjul. „Se ajunge greu aici, numai cu tractorul, cu căruţa sau pe jos. Ferma este la patru kilometri de casa mea, dar eu vin zilnic la ea. Am 400 de capre, 350 de oi şi 60 de vaci. Este o îndeletnicire pe care o avem din tată în fiu. Am moştenit 12 capre de la bunicul meu, iar acum eu împreună cu fraţii şi cu verii mei ne ocupăm de toată munca. Suntem în total zece persoane, care stăm 24 de ore din 24 printre animale. Nu e uşor, dar ne place şi asta ştim să facem cel mai bine“, a spus Gheorghe Călina.
Spre deosebire de tânărul legumicultor, Gheorghe Călina nu a accesat fonduri europene. Cu fonduri proprii, dar şi cu împrumuturi a reuşit să îşi achiziţioneze 50 de hectare de terenuri, atât păşuni, cât şi suprafeţe pe care cultivă hrana necesară animalelor. Fiind o fermă cu atât de multe animale, probleme apar nu numai la îngrijirea lor, ci şi la piaţă, unde uneori produsele aproape că nu au preţ. Lâna nu se caută, laptele se vinde cu un leu litrul, iar brânza, cu 5 – 6 lei kilogramul, spune fermierul.
„Mergem prin toate târgurile posibile să ne vindem marfa. Se munceşte mult, se produce la fel de mult, dar problema e piaţa de desfacere pentru că nu ai unde să vinzi. Eu cred că o soluţie ar fi să facem o cooperativă la nivel de comună, o asociaţie pentru a pătrunde şi în supermarketuri. Ar trebui să ne unim toţi fermierii şi astfel cred că ar fi mai uşor să ne comercializăm produsele“, a mai spus fermierul din Negoieşti.
La nivelul localităţii Melineşti sunt sute de crescători de animale. 50 dintre ei au accesat fonduri europene pe măsura 141, iar alţi 11 agricultori au primit bani de la UE pe măsura 112.
